Discutiile legate de statutul pe care il are presedintele interimar in peisajul constitutional iau amploarea. Poate fi considerata perioada asigurarii interimatului de Presedinte al Republicii Moldova un mandat? Unii juristi afirma ca intrucat Presedintele interimar indeplineste toate atributiile unui sef de stat, acesta exercita un adevarat mandat de Presedinte, generand efectele juridice specifice acestuia.
Institutia interimatului
Presedintele interimar isi exercita mandatul in virtutea art. 91 „Interimatul functiei” din Constitutie, potrivit caruia: ” Daca functia de Presedinte al Republicii Moldova devine vacanta sau daca Presedintele este demis ori daca se afla in imposibilitatea temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, in ordine, de Presedintele Parlamentului sau de Primul-ministru„. Astfel, interimatul poate interveni in urmatoarele situatii:
a) vacanta functiei (situatie reglementata de art. 90 din Constitutie: „Vacanta functiei de Presedinte al Republicii Moldova intervine in caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces„);
b) demitere (art. 89 alin.(1): “In cazul savirsirii unor fapte prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Republicii Moldova poate fi demis de catre Parlament cu votul a doua treimi din numarul deputatilor alesi”);
si
c) imposibilitate temporara de exercitare a atributiilor.
Autoritatea care constata circumstantele ce justifica interimatul este Curtea Constitutionala a Republicii Moldova [art. 135 alin.(1) lit.f)]. Astfel, interimatul functiei de Presedinte al Republicii Moldova este o exceptie de la regula generala stabilita in art. 78 din Constitutie, in temeiul careia Presedintele este ales de catre Parlament. Fiind o exceptie reglementata de norma constitutionala [art. 91 coroborat cu art. 90 alin.(1)], aceasta este de stricta interpretare (exceptio est strictae interpretationis).
Institutia mandatul Presedintelui
Mandatul Presedintelui este reglementat in art. 80 alin.(1) din Constitutia Moldovei potrivit caruia: „Mandatul Presedintelui Republicii Moldova dureaza 4 ani si se exercita de la data depunerii juramintului„. Astfel, mandatul Presedintelui curge de la data depunerii juramantului. Insa, pana la aceasta etapa, trebuie consumata procedura alegerii Presedintelui in Parlament, asa cum aceasta este dezvoltata in art. 78 alin.(1) – (4) „Alegerea Presedintelui” din Legea fundamentala. Cu alte cuvinte, art. 80 alin.(1), care reglementeaza mandatul Presedintelui, trebuie privit ca o prelungire a art. 78 alin.(1) – (4) din Constitutie.
Observam, astfel, ca mandatul Presedintelui se exercita ca urmare a vointei Parlamentului [art. 78 alin.(1) – (4) coroborat cu art. 80 din Constitutie], pe cand interimatul se asigura ope legis, avand la baza art. 91 coroborat cu art. 90 alin.(1) din Constitutie, situatie in care Parlamentul nu joaca niciun rol. Mergand pe aceasta logica, este imposibila echivalarea mandatului Presedintelui cu interimatul functiei, care reprezinta o exceptie de la regula generala privind alegerea Presedintelui.
Cu alte cuvinte, intentia legiuitorului constituant este de a se considera ca exercita un mandat doar persoana care a fost aleasa in functia de Presedinte al Republicii Moldova de catre Parlamennt pe o durata de 4 ani. Prin exceptie, nefiind intrunite conditiile speciale de la institutia mandatului, Presedintele Parlamentului sau Prim-ministrul nu exercita un mandat de presedinte, ci asigura interimatul functiei, chiar daca in continutul acestuia se gasesc atributiile pe care le are Presedintele Republicii Moldova. O alta interpretare ar fi contrara literei si spiritului Constitutiei, mai ales ca norma constitutionala, fiind de ordine publica, este de stricta interpretare si stricta aplicare.
In cazul in care s-ar admite, totusi, ca interimatul este asemenea unui mandat, atunci acesta ar trebui sa dureze 4 ani, astfel cum statueaza art. 80 alin.(1) din Constitutie. Or, o asemenea interpretare nu poate fi admisa in conditiile in care art. 90 alin.(4) statueaza ca „In termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Republicii Moldova, se vor organiza, in conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Presedinte.”, fapt ce are duce la concluzia ca interimatul se asigura pentru o perioada restransa de timp, pana la alegerea unui nou presedinte, termen ce nu poate depasi 2 luni de zile.
In plus, potrivit art. 79 alin.(1) coroborat cu art. 135 alin.(1) lit. e) din Constitutie, rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constitutionala, urmand ca Presedintele a carui alegere a fost validata sa depuna juramantul in fata Parlamentului si a Curtii Constitutionale. Obervam ca aceasta procedura este aplicabila Presedintelui care a fost ales de catre Parlament, si nu persoanei care asigura interimatul. Or, daca am admite ca Presedintele interimar exercita un mandat, atunci articolul 79 ar trebui aplicat si in cazul acestuia.
In concluzie, interdictia cuprinsa in art. 80 alin.(4) potrivit careia nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Republicii Moldova decit pentru cel mult doua mandate consecutive are in vedere sensul strict al notiunii de mandat, astfel cum acesta este reglementat in art. 80 alin.(1) prin raportare la art. 78 din Constitutie, fara a se aplica persoanei care asigura interimatul functiei de Presedinte al Republicii Moldova.