ACUM.TV

Nu a existat in istoria postdecembrista Guvern care sa fie atat de incompetent si care sa depuna atata energie pentru a defaima pe predecesorii sai. Guvernul Basescu – Boc a facut-o cu o tenacitate si cu o obida iesite  din comun, dar cu aceeasi nepricepere, cu aceeasi lipsa de stapanire a termenilor economici si cu aceeasi lipsa de fantezie. Daca in primele luni ale guvernarii PSD-PD, aceasta campanie de defaimare a gasit oarecare audienta, acum, dupa un an si jumatate de guvernare jalnica, putini mai sunt cei care dau crezare acestor acuze. Cu toate acestea, socotim necesar, pentru buna informare a opiniei pubice, sa reluam aceste acuzatii ale tandemului Basescu-Boc, precum si argumentele noastre potrivit carora ele trebuie trecute in categoria defaimarilor, a gesturilor nesabuite ale unui Guvern disperat.

Acuzatie: Guvernul liberal a inglodat tara in datorii.

Raspuns: In cei patru ani de mandat ai lui Calin Popescu Tariceanu, datoria publica guvernamentala a scazut, ca procent in PIB, de la 22,4% in 2004 la 19,94% in 2008. Aceste date se gasesc pe site-ul Ministerului Finantelor Publice si pot fi consultate inclusiv de domnii Basescu si Boc.

Datoria publica locala a crescut de la 0,16% din PIB in 2004 la 1,8% in 2008, in urma acordarii unor posibilitati mai largi de creditare catre administratia locala, a cresterii capacitatii lor de a garanta creditele, in urma cresterii veniturilor, precum si datorita intensificarii proiectelor investitionale. Astfel, datoria publica totala, centrala si locala, a scazut in perioada 2004-2008 de la 22,4% din PIB la 21,8% din PIB.

E drept ca in termeni nominali s-a inregistrat o crestere, de la 14 miliarde de euro in 2004 la 27 miliarde de euro in 2008. Dar trebuie sa avem in vedere ca PIB a crescut de la 60 miliarde de euro la peste 130 miliarde de euro in aceeasi perioada. Prin comparatie, in 2009, PIB a scazut la cca 125 miliarde de euro, iar datoria publica totala a acrescut la 37 miliarde de euro. In conditiile in care  PIB, in 2009-2010, va scadea cu 10% in termeni reali, datoria publica risca sa ajunga la 50 miliarde de euro. Orice comentariu e de prisos.

Acuzatie: Guvernul liberal a marit in mod nejustificat salariile bugetarilor, oferind “cadouri” otravite.

Raspuns: Nu doresc sa mai amintesc la ce nivel umilitor erau salariile bugetarilor in 2004. Suficient sa precizam ca pentru cadrele didactice castigul mediu brut era de cca 9 milioane de lei, ceea ce ducea castigul salarial net la cca 170 de euro, cam cat pensia medie din 2008.

Pentru a arata ca guvernarea liberala a respectat corelatiile macroeconomice, sa ne referim la perioada incriminata, care este cea a anilor 2007-2008. Pentru buget, productivitatea muncii are ca baza evolutia veniturilor bugetare. Iata, potrivit Buletinului Ministerului Finantelor Publice situatia comparativa 2006–2008: in anul 2006 veniturile bugetului de stat au fost de 40,7 miliarde de lei, iar in 2008 de 61 miliarde de lei, adica o crestere de 50%. Cheltuielile de personal au evoluat in aceeasi perioada astfel: 10,2 miliarde de lei in 2004 si 15,8 miliarde de lei in 2008, adica o crestere de 54%. Daca avem in vedere sumele platite in anul 2008 in contul hotararilor judecatoresti definitive, in urma unor decizii guvernamentale din perioada 2001 – 2006, corelatia este respectata cu strictete: veniturile bugetare au crescut cu 50% si intocmai cheltuielile de personal.

Acuzatie: Guvernul liberal nu a informat corect pe Traian Basescu si clasa politica in legatura cu efectul cresterilor cu 50% a salariilor profesorilor

Raspuns: Am pus la dispozitia tuturor scrisorile trimise lui Traian Basescu imediat dupa votarea legii in Parlament. Scrisorile semnate de Calin Popescu Tariceanu, Varujan Vosganian si Mariana Campeanu pot fi consultate pe blogul www.vosganian.ro. Parcurgerea lor nu lasa nici o urma de indoiala in legatura cu neadevarul acestei acuzatii.

Acuzatie: Guvernul liberal a  ingrosat numarul salariatilor bugetari in mod nejustificat, angajandu-si clientela politica.

Raspuns: Trebuie spus ca cifrele variaza foarte mult, se vorbeste ba de 1,35 milioane de bugetari, ba de 1,05 milioane, unii avanseaza chiar cifra initiala, din 2004, de 800 000 de bugetari. Cat despre cei angajati in perioada 2004-2008 cifrele sunt iarasi variate, de la 160 000 pana la 700 000 mii. De retinut ca nici unul dintre acuzatori nu a mentionat si structura acestor noi angajari, sa stim unde sa cautam aceasta clientela a guvernarii liberala.

Iata care sunt datele de care dispunem (cine are altele, diferite, sa le prezinte).  Personalul din administratia publica, exclusiv cadre militare/personal asimilat, a fost in 2005 de 907.959 persoane, urcand in 2008 la 1.008.791 persoane ( o crestere de 100.832 persoane, adica 11,1%.) In structura, aceasta crestere se repartizeaza astfel: 47.613 persoane in administratia publica ( cam jumatate in administratia publica centrala), 8.958 in invatamant si 44.461 in sanatate si asistenta sociala.

In ce priveste administratia publica, cea mai mare parter din noile angajari (peste 70%)  s-a datorat obligatiilor asumate in priocesul de aderare la UE (Inspectoratul de Stat pentru Situatii de Urgenta, APIA, asistenta sociala, departamente de afaceri europene in cadrul Ministerelor, gestionarea fondurilor europene).

In ce priveste cadrele militare/personal asimilat, numarul acestora a crescut cu 35.876, dupa cum urmeaza: jandarmerie – 5.701, pompieri – 24.547 (in urma desfiintarii serviciului militar obligatoriu), politie comunitara – 3.653, securitizarea frontierelor non-UE – 1.975.

Ca Guvernul Boc critica angajarile din administratia centrala, din perioada 2004 – 2008 fara sa stie despre ce angajari e vorba, putem intelege, dat fiind ca in general, Guvernul actual nu cunoaste realitatile bugetare. Intrebarea noastra este urmatoarea: daca guvernarea liberala a facut angajari fara nici o alta ratiune decat de a-si plasa clientela in servicii confortabile, de ce noua guvernare nu a dibuit aceasta clientela si nu a dat-o afara? Dintr-un singur motiv, spunem noi. Aceasta acuza nu are temei.

Acuzatie: Guvernarea liberala a sporit cheltuielile salariale bugetare si personalul bugetar pe o baza nesustenabila, urcand cheltuielile de personal de la 6,5% din PIB in 2007 la 8,4% in 2008.

Raspuns: Aceasta acuzatie este una dintre cele mai ticaloase, dat fiind ca ea a fost premeditata cu minutiozitate. Admit ca Emil Boc habar n-are, dar exista persoane din Ministerul Finantelor care stiu bine ca aceasta acuza este neadevarata, caci chiar ele au pus-o la cale.

Intr-adevar, daca cercetam site-ul MFP, rezulta un salt spectaculos, in ce priveste cheltuielile totale de personal. Ce nu spun insa guvernantii este ca acest salt se datoreaza nu angajarii de personal ( in 2008 posturile au fost blocate), nici cresterilor de venituri peste ritmul de crestere a PIB ori a veniturilor bugetare (am aratat deja ca au fost respectate corelatiile) ci utilizarii unor clasificari diferite! In 2007 cheltuielile pentru spitale au fost trecute la categoria cheltuieli materiale, in ele incluzandu-se si cei aproape 200 000 de medici si asistenti, iar taxa pe student a fost inclusa in categoria transferurilor, continand si veniturile salariale a peste 60 000 de cadre didactice din invatamantul universitar. Astfel incat diferenta dintre cifra din 2008 si cea din 2007 e de peste 250 000 de salarii din domeniul sanatatii si al invatamantului universitar, neincluse in 2007 la categoria cheltuielilor de personal. Acest lucru se observa cu usurinta la titlul Bugete ale institutitiilor autofinantate (inclusiv spitalele si universitatile de stat), din centralizatorul bugetului general consolidat,  unde cheltuielile salariale sunt in 2007 de 600 milioane de lei iar in 2008 de 9,8 miliarde de lei.

In fapt, in perioada 2005 – 2008 cheltuielile de personal au fost de cca 8% din PIB. In anul 2008 acestea au urcat la 8,4 % datorita platii effectuate in contul unor hotarari judecatoresti definitive. Sa ne spuna mai bine PD si PSD de ce cheltuielile de personal al urcat in 2009 la 9,2% din PIB, in conditii de criza.

Acuzatie: Guvernara liberala a majorat pensile intr-un mod nesustenabil.

Raspuns: In timpul guvernarii socialiste a PSD pensile ajunsesera la un nivel mizerabil. Pensia medie era de 2,3 milioane de lei adica in jur de 50 de euro. In 2008 ea a urcat la peste 7 milioane de lei, la o medie de 175 de euro.

In fapt, atat in 2007 cat si in 2008, cei doi ani de majorari importante ale pensiilor, bugetul de pensii a fost echilibrat (un usor excedent in 2007 si un mic deficit in 2008). In 2008 numarul contributorilor ajunsese la 5 milioane, iar beneficiarii erau cca 4,85 milioane. In 2009 numarul pensionarilor a urcat cu aproape 100 000 din cauza pensionarilor anticipate angrenate de iminenta schimbare a legislatiei pensiilor, in timp ce numarul contributorilor a scazut cu aproape jumatate de million. Iata de unde vine nesustenabilitatea.

Acuzatie: In loc sa faca investitii, Guvernul liberal a risipit banii pe salarii si pensii.

Raspuns: Cheltuielile de capital au avut o crestere spectaculoasa in perioada anilor 2006-2008. Fata de 12,7 miliarde de lei in 2006, ele au ajuns la 23,2 miliarde de lei in 2008, urcand ca pondere in PIB de la 3,8% la 4,5%. Daca adaugam acestora cheltuielile cu invistetitiile, altele decat cheltuielile de capital, procentul se aprope de 6% din PIB in anul 2008, net superior cuantumului deficitului bugetar. In anul 2007 Romania a fost pe primul loc in Uniunea Europeana in ce priveste procentul cheltuielilor de investitii in PIB, pozitie fruntasa pe care a pastrat-o si in anul 2008 (situandu-se printre primele trei tari ale UE). Aceasta corelatie, anume cheltuielile cu investitiile sa fie superioare deficitului bugetar, s-a pierdut in 2009. In anul 2010 cheltuielile cu investitiile vor fi de sub 50%, in termeni reali, fata de 2008.

Acuzatie: Deficitul bugetar al anului 2008, de peste 5%, a fost cauza crizei economice din 2009.

Raspuns: Deficitul bugetar pe cash la sfarsitul anului 2008 a fost de 24 miliarde de lei, reprezentand 4,8% din PIB. Potrivit metodologiei europene, la acesta s-a adaugat inca un milliard de lei, diferenta dintre veniturile din ianuarie 2009 (15 miliarde de lei) fata de ianuarie 2008 (16 miliarde de lei), diferenta care nu este imputabila guvernarii liberale.

In cadrul deficitului anului 2008 3,6 miliarde de lei o reprezinta actiunile acordate la Fondul Proprietatea in contul despagubirilor pentru casele demolate in timpul comunismului. Aceasta situatie nu poate fi imputata guvernarii PNL, ci dimpotriva, este un merit, caci reprezinta o reparatie pentru victimele comunismului si nu a presupus eforturi financiare. In total, in anul 2008 pentru diverse tipuri de despagubiri s-au alocat 0,8% din PIB. Este modul in care PNL intelege respectarea principiului garantarii proprietatii si condamnarea abuzurilor regimului communist.

Potrivit site-ului Ministerului Finantelor Publice, in anul 2006 si 2007 administratia locala a acumulat, datorita cresterii fara precedent a veniturilor, un excedent de 5,2 miliarde de lei. Din acesta 3,7 miliarde de lei  fost utilizat de administratia locala pentru investitii in anul 2008, ceea ce a mai ramas a fost confiscat in ianuarie 2009 de catre Guvernul PD – PSD. Fireste ca am fi putut si noi sa confiscam aceste sume la buget, dar am socotit mai oportun sa lasam administratiei locale sa le utilizeze pentru proiecte locale. Cele 3,7 miliarde de lei nu inseamna cheltuiala din fondurile aferente anului 2008, ci din sumele ramase necheltuite din anii precedenti.

Practic 7,5 miliarde de lei din cadrul deficitului anului 2008 nu reprezinta cheltuiala din impozitele si taxele anului 2008. Ele sunt parte a deficitului bugetar numai datorita metodologiei consacrate de UE. A pune aceasta componenta pe seama risipei guvernamentale este lipsita de orice temei.

Deficitul aferent veniturilor si cheltuielilor anului 2008 este, in fapt, de 16,5 miliarde de lei (3,3% din PIB). Depasirea procentului de 3% se datoreaza exclusiv scaderilor de venituri (1% din PIB) din ultimele luni ale anului si faptului ca executia bugetara a fost afectata de transferul de putere. In ultimele zile ale anului 2008, cand administrarea bugetului a fost realizata de noul guvern deficitul bugetar a crescut cu peste 1 miliard de euro, deoarece toate masurile de precautie luate de guvernarea liberala au fost ignorate

Acuzatie: Guvernul liberal a risipit banii din privatizari.

Raspuns: Utilizarea definitiva a veniturilor din privatizare nu se poate face decat in conformitate cu Legea nr.113/2006 privind crearea si functionarea Fondului National pentru Dezvoltare, pe destinatiile prevazute de acesta sau pe baza unor alte acte normative cu putere de lege (au mai fost utilizate temporar pentru prefinantare pentru a creste absorbtia fondurilor europene pentru agricultura). In cazul in care veniturile din privatizare sunt utilizate pentru finantarea unor cheltuieli prevazute in buget, practic aceasta utilizare reprezinta finantarea deficitului bugetar. In cazul in care veniturile din privatizare sunt utilizate pentru finantarea unor cheltuieli care nu sunt cuprinse in bugetul general consolidat atunci exista pericolul cresterii deficitului bugetar odata cu utilizarea veniturilor din privatizare.

Trebuie facuta distinctie intre cash management si debt management. Prin cash management trebuie sa te asiguri ca ai suficient cash, pe termen scurt, ca sa faci toate platile la timp, plati care provin din cheltuielile bugetate. Prin debt management, realizezi finantarea deficitului bugetar, prin instrumentele pe care le ai la indemana (imprumuturi de la IFI-uri, titluri de stat, etc), incercand sa minimizezi costurile pe termen lung in conditii de risc limitat. Cele doua (cash si debt management) trebuie coordonate, bineinteles.

Ca sa intelegem ce s-a intamplat in toamna-iarna anului 2008 trebuie sa vedem contextul macroeconomic. Lichiditatea din piata monetara s-a restrans foarte mult (cotatii de dobanzi de aproape 100% pe termen scurt) si care au afectat puternic randamentele la titlurile de stat (acestea ajungand la nivelul de 14,25% in lunile noiembrie/dec 2008. Astfel, desi intr-o oarecare masura noi incercasem sa avem o lichiditate cu care sa preintampinam greutati in finantare datorate scaderii veniturilor bugetare in noiembrie si decembrie, am fost pusi (in privinta operatiunilor de trezorerie) in fata urmatoarei dileme: sa incercam sa atragem sume cat mai mari la la randamente maxime posibile (14,25% – nivelul ratei de credit Lombard la care BNR acorda lichiditati bancilor) pentru finantare sau sa atragem aceste sume concomitent cu utilizarea veniturilor din privatizare, care erau disponibile in contul nostru in valuta, prin efectuarea de vanzari de valuta catre BNR. Optiunea noastra a fost aceea de a ne finanta cat mai putin in acel context de criza prin atragerea de titluri pe termen scurt la randamente mari si de a utiliza veniturile din privatizare, legal, pentru a finanta temporar golurile de casa. Aplicand aceasta strategie estimam ca, in cazul in care se va dori utilizarea veniturilor din privatizare pentru anumite cheltuieli, vom putea asigura aceste resurse mult mai ieftin, ulterior. 
Cadrul legal ne permitea sa o facem (vezi Legea nr.113/2006) deci nu am facut ceva ilegal, deturnare de fonduri cum s-au facut unele acuze. Am recurs la o finantare temporara pe termen scurt cu cost 0 (sau sa zicem cost de oportunitate in jur de 1%, caci cam atata ne dadea BNR pentru acesti bani) in detrimentul unei finantari de 14%, urmand intr-adevar ca finantarea temporara sa fie transformata intr-una definitiva mai tarziu la costuri mult mai mici decat cele din noiembrie/dec 2008.
Astfel am minimizat costurile de finantare, pentru ca am estimat ca situatia este una conjuncturala si am avut dreptate, in doar 3-4 luni, adica prin februarie/martie, ne imprumutam deja la randamente in jur de 10-11%, adica cu 3-4% mai putin decat in noiembrie/dec. Deci putem spune ca in loc sa pastram veniturile din privatizare intacte (si sa luam o dobanda derizorie de la BNR – undeva in jurul a 1%) am folosit aceste venituri scutind 3-4% la dobanzi aferente finantarii.

In contabilitate, bineinteles ca veniturile din privatizare se regasesc si ele pot fi utilizate, prin atragere de resurse de pe pietele monetare,doar sa poata sa le cheltuiasca fara a creste deficitul bugetar.

In acest context, utilizarea temporara a sumelor din privatizare a dus, pana in prezent, la o economie de cel putin 300 de milioane de euro pana in prezent.

Toate aceste acuzatii nefondate au fost insotite de o contraperformanta de-a dreptul uluitoare: deficitele bugetare au batut toate recordurile,  arieratele bugetare au reinceput sa creasca, pensile si veniturile salariale ale bugetarilor s-au prabusit, scaderea economica ne asaza in randul celor mai putin atractive tari de pe glob. Cat despre moralitatea acestor acuzatii, doar atat sa spunem: ana in decembrie 2008 Mircea Geoana si Emil Boc racneau la noi ca din gura de sarpe ca nu dam destul, iar cand au ajuns la guvernare, au incep sa ne acuze ca am dat prea mult. Dixit!

Acest articol a fost publicat duminică, 20 iunie 2010 la rubrica Polemica.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.