Presupun că cititorii se vor întreba de ce nu am pus cuvântul leu între ghilimele, fiind de la sine înţeles că mă voi referi la un automobil şi nu la un coleg al lui Fram, ursul polar.Explicaţia este simplă. Ca şi în alte împrejurări, mă voi ocupa de sigla firmei şi voi cerceta forţa de iradiere a simbolului. Puţine sunt cazurile în care subtilul sistem de vase comunicante care se stabileşte între o companie şi logo-ul ei să fie atât de clar conturat ca la Peugeot. Vom vedea de ce nobilul rege al animalelor a aşteptat destul de mult timp înante ca tronul să-i fie instalat şi pe grilele de radiator ale automobilelor.
O scurtă digresiune ne aduce acum pe plaiuri româneşti, cam pe la începutul anilor 80. « Ia te uită ! Maimuţa care râde ! » La vederea siglei Peugeot, fiica mea – este drept, la o vârstă foarte fragedă – nu contenea să-şi prezinte propria interpretare a emblemei şi asta în pofida eforturilor mele de a o convinge că avem de-a face cu regele animalelor şi nicidecum cu unul dintre supusii săi. Ocaziile pentru aceste dispute semiotice nu se prea iveau căci, în peisajul automobilistic al României acelor ani, maşinile Peugeot erau apariţii oarecum insolite ale unei rara avis motorizate .Îmi dau seama că a sosit momentul să închei digresiunea aceasta pentru că textul se aglomerează prea mult sub raport zoologic.
Locul de naştere al celebrei firme franceze se află într-o zonă geografică cât se poate de diferită de savanele africane, palate vegetale ale fiarei emblematice. Regiunea Montbeliard din estul Franţei, cam la jumătatea distanţei dintre Besançon şi Basel- deci nu departe de graniţa cu Elveţia- era « fief-ul » familiei Peugeot. În 1810, fraţii Jean-Pierre si Jean-Frederic înfiinţasera o turnătorie de oţel în proximitatea morii de la Sous-Cratet, proprietate a familiei. O diversificare avusese deja loc cu puţin timp în urmă: Napoleon avea nevoie de haine pentru soldaţi şi asta îi determinase şi pe morarii din Montbeliard să se apuce de prelucrarea bumbacului. Trebuie să punem însă accentul pe aventura siderurgică a fraţilor Peugeot căci ea a eliberat « ghearele leului » Membrii familiei s-au dovedit a fi alergători de cursă lungă, care în aproape cincizeci de ani (1842-1891) s-au adaptat fără încetare la cererile pieţei, extinzând şi diversificând producţia cu îndrăzneala unor conchistadori : lame de fierăstrau (1842), arcuri pentru corsete şi pentru umbrele (1846), monturi de oţel pentru crinoline –moda lansata de împărăteasa Eugenie -(1848), râşniţe de piper si cafea (1876 – 1935),primele biciclete franceze (1885),motociclete, o maşină dotată cu un motor cu abur (1889), primul automobil Peugeot (1891). În nici unul din capitolele acestei mici enciclopedii nu s-a facut rabat la calitate. Voi prezenta cititorilor un citat din « Adevărul.ro »-17 iunie 2009-ediţia internet : Puţini ştiu că fraţii Peugeot si-au inceput afacerea cu rasnite de piper si cafea, nu cu automobile. In Capitală, atat râşniţele Peugeot, cât şi o serie de alte obiecte de design, premiate la concursuri internţionale, se găsesc într-un magazin deschis de curând la Galeriile Kretzulescu – Magazinul Muzica. Produsele sunt aduse din Italia, Franţa, Danemarca, şi se adreseaza clienţilor cu gusturi rafinate. Iată o listă de posibile cadouri pentru clieţi exigenţi, cu stare: – Râşniţe Peugeot pentru sare/piper, din oţel, oţel si lemn, plastic transparent, cu preţuri variind între 700.000 si 1.800.000 lei bucata (de obicei se vând la set de câte două); – Râşniţe de cafea Peugeot (lemn, oţel, ceramică), cu mecanism reglabil care permite o măcinare din cele mai fine: 2.490.000 lei– Să ne întoarcem puţin la adevaratul debut « metalic » al familiei Peugeot : lamele de fierăstrău. Un anonim asemuise calităţile acestui proiect al lui Jean-Frederic Peugeot cu atribute ale leului : forma dinţilor, flexibilitatea , duritatea …În 1850, Emile Peugeot, pe deplin conştient de însemnătatea simbolului aplicat pe acest produs al firmei, a adoptat desenul din 1847 al bijutierului Jules Blazer.Pe acesta din urmă îl inspirase de fapt leul heraldic prezent pe steagul departamentului Franche-Comte. Leul lui Blazer nu râdea. Dimpotriva, era cât se poate de posomorât.Numai dispunerea ghearelor pe linia dreaptă a unei săgeţi putea să sugereze eventual dinţii fierăstrăului Peugeot.Este evidentă şi forţa sugestivă a caninilor marii feline. Ne aflăm într-un sector special al semiologiei, anume lumea semnelor iconice. Este poate momentul să subliniem că logo-ul a trecut prin numeroase metamorfoze, atât în ce priveşte integritatea siluetei ( in 1960 si 1965 el se limiteaza numai la cap), postura ( păsşnd majestuos-1850, 1882, 1936 ; stând pe labele din spate , cu alură de boxer- 1950, 1980, 1998 ), ancadramentul ( triunghiular-1936, 1960, pătrat- 1980, 1998) etc.Totuşi, mai importantă decât detaliile unor prezenţe ale logo-ului s-a dovedit a fi perioada de 14 ani în care el a fost absent. Între anii 1891 şi 1905, în perioada în care Peugeot se angajează în aventura automobilistică (mai întâi cu un motor Daimler apoi cu o serie de motoare Peugeot din ce in ce mai performante) conducerea firmei este sceptică si nu-i permite lui Armand Peugeot să utilizeze sigla leonină care ornamenta bicicletele ,motocicletele precum şi uneltele fabricate de firmă şi asta în pofida faptului că, în 1894, cinci ( !) automobile Peugeot terminaseră cu brio dificila cursă Paris – Rouen. Un an mai târziu, un Peugeot câştiga prima cursă internaţională Paris – Bordeaux – Paris. În această cursă, Michelin însuşi s-a aflat la volanul unui Peugeot dotat cu pneurile care-i vor purta numele. S-a mai afirmat că proverbiala calitate a maşinilor Peugeot, construite în uzina de la Sochaux (o localitate din Montbeliard în care ocupaţia tradiţională o constituia ceasornicăria) era o consecinţă naturală a minuţiozităţii tehnicienilor.
A fost remarcată de multe ori asemănarea dintre leul Peugeot şi emblema Ierusalimului, care a suscitat o gamă întinsă de reacţii, ajungându-se in unele rânduri la felicitari şi la oferte generoase, dar şi la plângeri şi încercări de distanţare. Astfel, în 2006, primarul de atunci al capitalei israeliene, Uri Lupolianski, a fost informat că firma Peugeot a adresat o scrisoare de felicitări finaliştilor unui concurs de proiecte artistice care cuprindeau redări plastice ale , în acest caz, total inocentei feline. Primarul a dispus ca relaţia dintre înălţimea şi lăţimea emblemei să fie modificată pentru a fi evidentă o îndepărtare de sosia din Franche – Comte. Din păcate, în acest efort era prezentă şi o doză de ingratitudine căci, cu circa patru ani în urmă – mai exact în septembrie 2002 – firma franceză subvenţionase plasarea pe străzile oraşului a 80 de lei din beton , coloraţi în manieră barocă. Vânzarea la licitaţie a acestor exponate sui- generis viza dotarea cu medicamente a copiilor bolnavi ai capitalei. Mai sunt necesare comentarii ?