caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Dincolo de trancaneala



 

Europa caută soluție la problema romilor

de (22-8-2010)
4 ecouri

Prietenii mi-au trimis un site cu tramvaiele Bucureştiului ultimilor 40 de ani. Imaginile se suprapun cu întoarcerea „voluntară” în România a romilor din Franţa. Citesc articolul, şi-mi amintesc de desfiinţarea „gropii Floreasca”, pe atunci fiind liceean la Sfîntu Sava (Liceul Nicolae Bălcescu). Peste noapte armata a încărcat romii din Groapa Floreasca în camioane ducîndu-i undeva în Câmpia Dunării. Astăzi, Franţa i-a expulzat pe unii dintre ei readucându-i în România pe calea aerului.

Europa caută soluţie romilor pe care nu-i doreşte pe teritoriul ei. Există soluţie într-o Europă fără graniţe, ce consideră libera circulaţie a bunurilor şi a europenilor ca lucru primordial în noua Democraţie Continentală?

Discrepanţele economice dintre vestul şi estul Continentului, au dus la situaţia actuală. Fiecare om caută o situaţie economică superioară celei în care se află. Discrepanţa socio-economică seculară existentă între romii din Estul Continentului şi cetăţenii respectivelor ţări, a devenit azi cunoscută în vestul Europei datorită liberei circulaţii.

Soluţie? Greu de văzut la nivel românesc şi la nivel European. Asimilarea nu este posibilă. Creearea unui mediu european în România pentru romi nu este posibil. Cum sunt consideraţi copiii născuţi în afara României, în maternităţile vest Europene? Cetăţeni ai cărui stat?

Ideea celor patru libertăți de mișcare (persoane, mărfuri, servicii, capital), de a transforma Europa într-un continent fără graniţe, cu sistem juridic, economic şi social unic, este încă în perioada prunciei. Discrepanţele socio- economice între naţiunile ce formează Europa sunt mari şi nu pot fi rezolvate prin modele existente, în care iniţiativa şi realizarea individuală primează bunăstarea colectivă.

A aduce Estul la nivelul economic al vestului este poate soluţia; acest lucru se poate realiza prin efort la nivel European, cu condiţia ca ideea bunăstării colective să subordoneze la nivel Continental realizările individuale.

Ecouri

  • alex: (23-8-2010 la 12:11)

    Si daca estul ar fi „adus” (adus de cine ?) la nivelul economic al vestului, cum ar ajuta asta la asimilarea romilor, care, dupa spusele autorului, este imposibila ? Problema nu este ca romii nu sunt asimilabili, pentru ca unii dintre ei sunt, se asimileaza si pe urma nu se mai aude de ei, pentru ca nu mai deranjeaza pe nimeni. Problema este ca „unii romi” nu se pot asimila si nu se vor asimila niciodata. Sub comunism s-a incercat, au fost mutati in blocuri, printre oameni care nu aveau nici o vina si care au trebuit sa suporte murdaria, furtul si scandalurile. Li s-a dat de munca. Li s-au trimis copiii cu forta la scoala. Unii au reusit, au intrat, cum se spune in randurile oamenilor ca lumea (chiar daca este o notiune subiectiva). Dar altii, dupa revolutie, au iesit din mixtura comunista cum iese uleiul din maioneza. Au redevenit cei care erau de secole si s-au imprastiat prin Europa. Nu nivelul de viata e de vina, pentru ca multi romani dupa revolutie au ajuns in mare saracie, si cu toate acestea nu au avut un comportament similar. Nici macar nu incerc sa descriu acest comportament, ar fi zadarnic si as fi judecat poate pentru spusele mele. Daca nivelul economic ar fi acelasi ca in vest, romii ar ramane poate in est, dar cu ce ne ajuta asta ? Indiferent unde ar fi, problemele vor fi aceleasi. Si pentru aceste probleme nu exista absolut nici o solutie. Iata realitatea.

  • ro: (23-8-2010 la 14:47)

    Poate ca nu cautam solutia unde trebuie si cum trebuie… Vrem ca ei sa renunte la felul lor de a fi sa devina „de-ai nostri” lucru care mi se pare nerealist. Nu-l putem convinge pe vecinu’ Costica sa inchida geamul cind asculta manele dar vrem ca altii sa-si schimbe modul de a fi incepind de miine.

    Poate ca s-ar schimba daca ar vedea un avantaj din asta, de exemplu ca scoala mai multa inseamna bani mai multi dar n-avem unde sa le aratam asta.

    Sa-i trimiti „acasa” cind ei se simt acasa oriunde e doar lupta cu morile de vint.

    Integrarea trebuie sa fie bilaterala, altfel n-o sa aiba niciodata succes. Pina sintem „noi” si „ei” n-o sa se produca nici un miracol („noi” fiind romani, francezi, europeni,…)

  • CHARLIE: (23-8-2010 la 22:36)

    Trebuie sa intelegem problema si din punct de vedere istoric. Criza din Franta a rasunat in toata Europa de Vest.In Tribune de Geneve din 24 August 2010 a aparut un articol :Les Rroms esclaves en Roumanie. In secolul 19 rromii se vindeu precum in societatea americana pana dupa razboiul civil.Nazistii iau bagat in lagare si in cuptor ca si pe evrei.O tranzitie la o societate moderna cere o viziune care ia in considerare trcutul. Negrii aveau un „miros” special. Evreii puteau a usturoiu si etc. Nu se rezolva aceste prejudecati intr’o zi.Problema va continua sa exite mai ales in Europa de Est in care exista o ura de tigani asemanatoare cu cea de evrei. Cei mai in varsta isi reamintesc de cantecul legionar : caci tiganii si jidanii, ne tot sug ne sug mereu.

  • George Gross: (24-8-2010 la 13:21)

    Nu este vorba de asimilarea rromilor, aşa cum berberii nu sunt asimilaţi în Marroco, beduinii în Egipt, Israel. Este vorba ca Statele în care trăiesc rromii să îi considere în primul rînd cetîţeni la nivelului concetăţenilor, asigurînd asistenţa medicală, socială, învăţîmînt şi educaţie, fără discriminare. În acest fel în cîteva generaţii siutaţia se schimbă, mulţi dintre tinerii rromi detaşîndu-se din viaţa de „şatră”. Există speranţe, nu soluţii.



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Supraviețuitorii Holocaustului antonescian se destăinuie: Meinhard Meyer

In iunie 1942, când Bucovina a fost ocupată de trupe germane si române, au inceput persecuțiile evreilor: Templul Israelit, o...

Închide
18.219.227.189