Rândurile care le voi scrie aici se datorează unei întrebări simplă şi bine intenţionate, puse de redactorul meu şef de la Realitatea Evreiască. „Vei cere şi cetăţenia maghiară”?.(Vara trecută, una dintre primele legi votate de noul parlament ungar a fost de a acorda cetăţenie maghiarilor care trăiesc în ţările vecine dar şi celor din Diaspora). Răspunsul meu a fost nu şi în cele ce urmează am să şi explic de ce.
Conform legislaţiei ungare, îndeplinesc criteriile cerute – vorbesc ungureşte şi pot dovedi prin acte că străbunicii, bunicii şi chiar părinţii mei în primii ani de copilărie au trăit în Imperiul austro-ungar, mai mult, străbunicii proveneau din vestul Ungariei iar bunicul meu din partea tatălui a venit la Arad, oraşul meu natal, de la Budapesta. Pentru autorităţile ungare nu este un impediment că sunt evreică.
Îmi amintesc cum, în anii ’90 când se desfăşura în România dar nu numai scandalul legitimaţiilor de maghiar (care ofereau şi oferă avantaje materiale maghiarilor de dincolo de graniţe), am participat la Tuşnad, la faimoasa Universitate de vară şi l-am putut asculta pe Viktor Orban, era în timpul primului său mandat de premier şi explica foarte înfocat avantajele legitimaţiei. Cineva din public l-a întrebat dacă şi evreii vorbitori de maghiară s-ar bucura de acest drept iar răspunsul lui Orban a fost un da categoric. Acum, când s-a început depunerea cererilor pentru cetăţenie, presa din Ungaria a scris despre marele interes trezit în…Israel faţă de acest demers.
Statul român recunoaşte dubla cetăţenie iar în România nu există nici un obstacol ca, cu acest statut să ocupi chiar funcţii publice. Personal , am declarat întotdeauna că aparţin şi culturii maghiare, (în fond până la şapte ani nu vorbeam decât ungureşte şi şi acum îmi face o mare plăcere să vorbesc această limbă), o apreciez la cel mai înalt nivel, neuitând bineînţeles marea contribuţie a evreilor în crearea culturii moderne din Ungaria, indiferent în ce domeniu, Deci nu am nici un fel de resentimente în acest sens.
Desigur, intervine Auschwitz-ul unde au murit aproximativ 40 de membri ai familiei mamei mele, originară din Târgu Mureş, deportaţi de către autorităţile horthyste.Dar poate că nici acesta nu ar fi un motiv, deviza mea, preluată de-altfel de la statul Israel în relaţia sa cu Germania este “să ierţi dar să nu uiţi”. Aceasta în condiţiile în care vinovaţii ]şi asumă vina şi se căiesc, aşa cum a făcut Germania.
Din păcate, cel puţin la ora actuală, nu văd o astfel de atitudine din partea conducerii statului ungar, a unei părţi din clasa politică maghiară. Trendul naţionalist care se manifestă în ţara vecină, diferitele măsuri luate facilitează intensificarea rasismului, a antisemitismului. Un singur exemplu. Deunăzi, a început o campanie împotriva unui grup de filosofi unguri liberali, o parte dintre ei evrei, printre care Agnes Heller, binecunoscută şi apreciată şi în Occident, cu catedră la universităţi americane. Pretextul a fost sponsorizarea de către guvernul precedent socialist-liberal a unor lucrări de specialitate ale acestor filosofi care, după părerea celor care au lansat atacul, erau inutile şi nu corespundeau valoric banilor alocaţi. Motivul era atât de transparent încât până şi intelectuali din dreapta spectrului politic au vorbit de un antisemitism mascat..
Aşa că, oricât de tentantă ar fi oferta guvernului ungar care mi-ar asigura accesul fără viză în Statele Unite (oricum n-am la cine să mă duc ) şi intrarea, fără să stau la coadă, în spaţiul Schengen, (până la urmă tot ne vor primi şi pe noi), eventual dreptul de a vota în alegerile din Ungaria ( să se bucure Viktor Orban că refuz , aş vota împotriva Fidesz), răspunsul meu este nu. Şi cred că aceste câteva argumente sunt suficiente.
Unul dintre puţinele câştiguri postdecembriste ale societăţii civile este dreptul la libera exprimare.
Semnatara articolului stăpâneşte admirabil limba română, scrie cu dezinvoltură şi talent literar despre o tragedie în faţa căreia locuitorii acestei planete ar trebui să-şi plece, ruşinaţi şi smeriţi, capetele, până la pământ.
Personal… condamn orice manifestare a omului împotriva semenilor săi, indiferent de culoarea pielii, sex sau apartenenţă religioasă, oriunde şi oricând în istoria umanităţii. Sunt creştină, româncă get-beget, dar consider Auschwitzul o nenorocire la fel de mare ca Hiroşima. Aceste derapări ale speciei umane trebuie cunoscute şi de noile generaţii, ca să nu se mai repete vreodată!
Vă rog să îmi permiteţi să preiau, spre publicare, acest articol în cotidianul „Cuvântul liber” din Târgu-Mureş.
Mariana
Doamna Mariana Cristescu,
Desigur ca puteti prelua acest articol cu precizarea sursei. Dar am cateva intrebari si nelamuriri. In primul rand, de ce aceasta mirare cu privire la romana admirabila a doamnei Galambos? Pentru ca nu e romanca „get-beget si screstina”? Nu ati auzit de lingvisti evrei de prestigiu ca Saineanu, Tiktin, Gaster sau Graur? N-ati intalnit, nu intalniti zilnic, romani „get-beget” care vorbesc limba romana ca niste ciubote, inclusiv in mass media? Si a fi crestin si roman get-beget si a admite – ca Auschwitz si Hiroshima sunt echivalente (afirmatie indoielnica in sine) – reprezinta un fel de concesie?
Si sa va pun o situatie ipotetica: daca de pilda publicam un interviu cu un evreu originar din Romania care ar spune ca nu doreste redobandirea cetateniei romane deoarece rudelor sale le-a fost retrasa abuziv cetatenia in 1938 prin decretele Goga-Cuza si a avut 40 de rude macelarite de regimul Antonescu in Transnistria, ati fi fost interesata sa-l publicati?
Doamna Galambos,
O corectie si o explicatie. In primul nu este corect ca „autoritatile horthyste au deportat evrei”. Asta este un cliseu preluat de la istoriografia national-comunista din Romania. Evreii din frontierele actuale ale Ungariei si din nordul Transilvaniei au fost deportati in lagare de exterminare incepand cu luna martie 1944 de catre Germania nazista, DUPA ocuparea Ungariei de trupele germane. Deportarea a fost organizata si efectuata sub controlul personal al lui Adolf Eichmann. Si a fost asa pentru ca pana atunci, prin tactici de intarzieren Horthy se opusese deportarii evreilor din teritoriile mentionate (nu si a celor din UCraina ocupata). Este drept ca la deportare au colaborat cu entuziasm si autoritatile ungare, dar Horthy a fost marginalizat de ocupantii nazisti (intre altele si pentru ca intrase in negocieri secrete cu aliatii pentru iesirea Ungariei din razboi), iar puterea a trecut in mainile premierului Ferenc Szalasi, liderul Crucilor cu sageti. Comparati va rog reputatia mai putin proasta a lui Horthy cu cea a lui Antonescu si veti vedea de ce obiectez la folosirea sintagmei „autoritatile horthyste au deportat.
In al doilea rand, in Israel se manifesta interes nu doar pentru redobandirea cetateniei Ungariei ci si pentru cea a Romaniei, explicatia fiind simpla: e o cetatenie a unor state membre UE. Pentru dumneavoastra nu e o mare diferenta daca dobanditi cetatenia unui stat UE, fiind cetatean roman, dar daca traiati in Israel, Republica Moldova, Ucraina sau Serbia, alta ar fi fost situatia si interesul dumneavoastra.
Articolul Evei Galambos nu e deloc pragmatic. Dubla cetatenie, asemeni fostelor „legitimatii de maghiar” ofera o serie de avantaje detinatorilor, mai ales daca sunt pensionari, nu fac parte din tari UE (Ucraina sau Serbia) sau din Spatiul Schengen (Romania). Totusi am fost lipsite de pragmatism atat eu cat si mama mea. Avem limba materna maghiara (mama a si urmat scoala la Budapesta)si totusi nu am solicitat cetatenia ungara.
Un caz intrucatva simetric, care pune in balanta tot sentimentul de demnitate, a fost cel in care nu mi-am depus actele de plecare definitiva in Israel, numai pentru a beneficia de o excursie aproape gratuita organizata de Agentia Evreiasca. „Trebuie doar sa-ti depui actele, nimeni nu te mai intreaba daca si cand ai de gand sa pleci” mi s-a explicat. Nu am facut-o. Imi depun actele numai daca am de gand sa ma stabilesc in Israel. Asta nu inseamna ca ii condamn pe cei care profită de aceste oportunitati…Probabil sunt mai destepti ca mine.
Nu pot contesta hotararea doamnei Galambos si nici motivatiile.
Nu cred insa ca aceasta cale aleasa de dansa este calea cea mai buna.Obtinand cetatenia maghiara s-ar mari sansele de a avea un cuvant in plus,inclusiv impotriva politicii actuale.E adevarat fara drept de vot,asa cum e acum situatia pantru cetateni fara domiciliu in Ungaria,cam putine sanse,dar oricum mai multe decat fara cetarenie.Si cine stie,sunt voci si despre acordarea dreptului de vot,iar atunci chiar ar conta si votul doamnei Galambos.
D-lui Clej. Aveţi dreptate în ceea ce priveşte contextul istoric, dar nu dacă constientizăm cum s-au desfăşurat evenimentele. Este adevărat, până la 19 martie 1944, cand armata germana a ocupat Ungaria, soarta evreilor a fost ceva mai bună în sensul că nu s-au organizat deportări dar bărbaţii au fost luaţi în detaşamentele de muncă obligatorie, duşi pe front în Ucraina sau cotul Donului unde au murit ca muştele, trimişi pe câmpurile de mine, chinuiţi, bătuţi ,înfometaţi. Deportările evreilor au fost făcute în înţelegere cu Germania, de către autorităţile ungare (deci nu am greşit când am afirmat acest lucru) care s-au purtatg inimaginabil de cumplit cu evreii încă înainte de a fi deportaţi. În ghetouri s-au organizat aşa numitele monetării ( tradus din ungureşte ateliere de bătut monede) , ceea ce a însemnat camere de tortură unde evreii erau bătuţi pentru a dezvălui unde şi-au ascuns banii, bijuteriile şi alte bunuri. Mulţi dintre ei şi-au găsit moartea aici. Până şi nemţii au rămas uluiţi de cruzimea unora dintre jandarmi sau alţi membri ai autorităţilor care s-au ocupat de deportarea evreilor din Ungaria şi Transilvania de nord. Doamnei Mariana Cristescu îi transmit că sunt ziaristă de limbă română, chiar dacă numele meu este unguresc şi limba mea maternă – maghiara. Domnul Clej are dreptate şi dintr-un alt punct de vedere. Aş dori să văd şi eu în presa română un interviu cu un supravieţuitor al Transnistriei, căci despre cei de la Auschwitz se scrie frecvent acolo
Doamnă Galambos,
Vă rog să vedeți care este adevărul despre „regimul Horthyist” care după 19 martie 1944 nu mai era „horthyist” pe situl de Internet al Muzeului Holocaustului de la Washington http://www.ushmm.org/wlc/en/article.php?ModuleId=10005458. Autoritățile ungare au cooperat cu puterea ocupantă în deportarea evreilor, dar pe 7 iulie 1944 Horthy a ordonat oprirea deportării, iar în octombrie 1944 a fost arestat când germanii au instalat guvernul Szalasi. Deci termenul de „regim horthyist”, atât de drag regimului național comunist din România, este greșit atunci când vă referiți la deportarea în masă a evreilor din Ungaria (cu excepția Budapestei) și Transilvania după ocuparea țării de către germani în martie 1944.
Întrebarea mea către doamna Cristescu (jurnalistă la un ziar din Târgu Mureș, unul dintre orașele din România unde a existat o statuie a lui Antonescu până în 2002, anul în care a intrat în vigoare OUG 31, care incriminează Holocaustul și apologia persoanelor condamnate de crime împotriva omenirii) era una retorică: nu cred că ar fi interesat-o un articol scris de un evreu cu rude care au pierit în Transnistria.
Dacă doriți să citiți mărturii ale supraviețuitorilor din Transnistria, vă rog consultați rubrica Mărturii a revistei ACUM.
Precizare: Transilvania de Nord a fost eliberata in 25 octombrie 1944; Guvernul Szalasi a fost investit in 27 octombrie 1944. Evreii din Ardealul de Nord au fost deportati de horthisti.
Andrea Ghiță, dacă nu mă crezi pe mine, poate îi crezi pe cei de la Muzeul Holocaustului de la Washington http://www.ushmm.org/wlc/en/article.php?ModuleId=10005458. Evreii din Ungaria (cu excepția Budapestei) și nordul Transilvaniei au fost deportați DUPĂ ocuparea Ungariei de către Germania nazistă pe 19 martie 1944 sub comanda personală a lui Adolf Eichmann. Horthy s-a opus până atunci deportării acestor evrei, a fost marginalizat de germani, a ordonat încetarea deportării pe 7 iulie 1944 și a fost arestat în octombrie 1944. Și n-am înțeles ce legătură are eliberarea nordului Transilvaniei.
Stimate domnule Petru Clej, mulţumesc pentru accept. Regret că dorinţa, firească, de a prelua un articol din prestigioasa Dvs. revistă a agitat spiritele, dar acest fapt dovedeşte tocmai faptul că textul este interesant. Desigur, nu voi recidiva, abuzând de bunăvoinţa Dvs.
În privinţa modului impecabil în care semnatara foloseşte limba română, afirmaţia mea se învecina cu tentativa unui exerciţiu de admiraţie, şi atât. Nu obişnuiesc să fac concesii de niciun fel,spun ce cred, în limitele bunului-simţ şi al politeţii, deşi nu totdeauna acest reflex îmi asigură o poziţie confortabilă. Dar acesta este ultimul lucru care mă deranjează.
Este perfect adevărată observaţia Dvs. că există români care vorbesc limba maternă într-un mod deplorabil, unii dintre aceştia remarcându-se nu rareori inclusiv în talk-show-uri. În rest, vă asigur că, dacă articolul „ipotetic” despre care vorbiţi ar apărea în redacţie – bine scris, documentat şi capabil să acroşeze cititorul – l-aş publica. De ce nu? Nu mi s-a prezentat însă niciodată un astfel de text, încât discuţia noastră, în această privinţă, nu are obiect. De altfel, nu îmi aduc aminte să fi văzut nici în paginile Dvs. un asemenea text.
Ce-i drept, eu v-am „descoperit” destul de recent. Dar, desigur, fiecare cu „prietenii” lui!Vă urez toate cele bune,
Mariana Cristescu
Doamnă Cristescu,
Revista ACUM nu e prestigioasă după cum nici cererea dumneavoastră nu a agitat spiritele în niciun fel. Dar prin solicitarea dumneavoastră v-ați devoalat un anume mod de gândire, potrivit căruia e de mirare că o persoană cu nume care sună ungurește scrie așa de bine în limba română (în speță e vorba de o persoană de confesiune mozaică, jurnalistă la Realitatea Evreiască), că dacă ești român get-beget e cumva o concesie dacă spui că Auschwitzul a fost la fel de grav ca Hiroshima (afirmație oricum extrem de discutabilă).
Întrebarea pe care v-am pus-o era retorică, doamnă Cristescu, pentru că acest interes subit pentru articolul doamnei Galambos din partea unei persoane ca dumneavoastră îmi sună suspect de asemănător cu grija multor naționaliști români de a sublinia ororile Holocaustului din Ungaria și de a le trece sub tăcere pe cele din România. Să nu aveți impresia că sunt vreun idiot.
catre Andrea Ghita: transilvania de nord a fost eliberatin 25oct.1945 nu in 1944 ,evreii din transilvania de nord au fost deportati de regimul lui szalasi ,un pic de studiu al istorie contemporane cred ca va face bine si eva galambos greseste atunci cand afirma ca hortystii au deportat pe ea si familia este complect gresit trupele asa zise jandarmerii cu pana de cocos a regimului szalasi au fost cei care au executat chiar cu exces de zel deportarea
Pentru Karton Emeric,
La 9 mai 1945 razboioul a luat sfarsit. Jandarmii cu pana de cocos din vara anului 1944 nu erau ai lui Szalasi, pentru ca Szalasi a fost instalat abia in octombrie 1944. Si credeti-ma ca am citit foarte mult in acest domeniu, ba mai mult, tatal meu, deportat la Auschwitz si eliberat la Buchenwald, in octombrie 1945 era deja acasa. E drept ca majoritatea covarsitoare a rudelor sale au pierit in lagare
Pentru Petru Clej,
Din pacate, Horthy a oprit deportarile DUPA ce evreii din Ardealul de Nord si din Slovacia fusesera deportati. Ultimul transport din Cluj a avut loc in 14 iunie, ZIUA COMEMORARII HOLOCAUSTULUI DE LA CLUJ. Ultimul transport din Transilvania de Nord, catre Auschwitz a plecat de la Oradea, la 27 iunie 1944. Horthy a ramas in fruntea guvernului ungar pana la mijlocul lui octombrie 1944. Am mentionat data eliberarii Ardealului de Nord (25 octombrie 1944)pentru a arata ca regimul Szalasi nu a mai avut efect asupra evreilor din Ardealul de Nord, insa a desfasurat operatiuni de reprimare, deportare si impuscare a evreilor in Dunare – la Budapesta.
De ce au inceput deportarile evreilor din Ungaria si nordul Transilvaniei abia DUPA ocuparea Ungariei de catre nazisti? A avut Adolf Eichmann responsabilitate personala in deportarea acestor evrei? De ce a ordonat Horthy oprirea deportarilor? De ce a fost mardinalizat dupa martie 1944 si de ce a fost arestat de nazisti in octombrie 1944? Si de ce in documentele evreiesti are o reputatie mai putin proasta decat aceea a lui Antonescu?
pentru Andrea Ghita:te rog scuza-ma dar eu am gresit anul ,oradea a fost eliberat pe 12 octombrie 1944 iar mama mea a fost deportata in luna mai1944
Doamna Galambos, sunt mahnita si profund intristata de cele spuse de dumneavoastra.
Amintiti insistent efectele Shoah, dar evitati sa amintiti cauza. E vorba de ideologia vinovatiei colective…
Cunosc multi Romani revoltati de vina colectiva impusa asupra tuturor Romanilor de o parte a populatiei din Italia, dar din pacate unii dintre aceasi Romani se fac vinovati de exact acelasi lucru, dar indreptat asupra Romilor si Maghiarilor.
Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face!
Dar ce e si mai surprinzator, si foarte dureros pentru mine, e sa vad Evrei, urmasi ai victimelor Shoah, aderand la aceasi blestemata ideologie fascistoida!!
Eu, ca fiinta umama rationala, si ca Evreica, nu pot invinovatii o intreaga tara, etnie, religie, sau orice alt grup, de faptele altor oameni. Nu pot adera, nici moarta, la ideologia calailor care au infaptuit Shoah!
Personal, incerc sa pun in practica, atat cat pot, principiile Tikkun Olam, un concept fundamental in credinta noastra, pentru a contribui si eu, cu modestele mele puteri, la repararea nedreptatilor acestei lumi.
Doamna Galambos, sunt de acord ca guvernul actual din Ungaria e un guvern nationalist de extrema drepta, dar hai sa fim realiste, la fel e si guvernul Israelului, ba chiar mai rau, daca ne uitam la Avigdor Lieberman de exemplu, un individ care ar fi potrivit sa faca parte mai curand din guvernul lui Adolf Hitler!
Fiecare individ e responsabil doar de faptele lui, nu de faptele altuia, si nu putem generaliza in mod atat de grosolan si de nedrept incat sa invinovatim o intreaga tara sau un popor pentru faplele unui anumit individ sau al unui anumit grup de oameni…
Daca Romania si Romanii se fac vinovati de actiunile lui Antonescu si ale garzii de fier, atunci aplicand acelasi rationament gaunos, Evreii se fac vinovati de faptele Anei Pauker si ale partidului comunist.
Dumneavoastra, doamna Galambos, va simtiti vinovata, ca Evreica, de pacatele lui Ovadia Yosef, fostul Rabin sef al Israelului si parintele spiritual al actualului partid de guvernamant al Israelului?!
El a spus, printre multe altele, ca e interzis sa avem mila fata de blestematii de Palestinieni, si este OK sa ucidem chiar si pruncii lor nounascuti; si ca toti ceilalti oameni, care nu sunt Evrei, sunt destinati sa fie doar animalele de povara care sa fie robii Evreimii…
Fiecare tara, si fiecare popor, a avut, are si va avea si in continuare, o serie de grupuri si de conducatori care nu au facut cinste concetatenilor si conationalilor!
Nu exista padure fara uscaturi, si e profund nedrept si antidemocratic sa generalizam acele uscaturi cand ne referim la padurea din care fac parte…
שָׁלוֹם
Mă îndoiesc că identitatea persoanei care semnează „Cipora Kohn” este veritabilă. Chiar și așa, câteva afirmații pe care le face sunt complet false: de pildă că guvernul Orban e naționalist de extremă dreaptă. Păi dacă FIDESZ – care face parte din Partidul Populat European – cel mai numeros în Parlamentul European – e de extrema dreaptă, atunci JOBBIK, considerat în mod unanim de extremă dreaptă, ce mai e? Și este ignoranță sau rea-credință să compari guvernul Israelului, chiar dacă include un naționalist radical de genul lui Avigdor Lieberman, cu cel al lui Hitler. Apoi, nu știu cine a făcut România și românii vinovați de acțiunile lui Antonescu și ale Gărzii de Fier, dar echivalența cu Ana Pauker și evreii mă duce cu gândul că „Cipora Kohn” este un antisemit deghizat.
Domnule „Petru Clej”, ma acuzati pe mine de diverse lucruri, unele partial adevarate, recunosc, dar in acelasi timp, acuzatiile domniei voastre sunt partial aplicabile si in cazul persoanei care se semneaza „Petru Clej”.
Dar haideti sa le luam pe rand!
In primul rand recunosc faptul ca sunt aproape totalmente ignoranta in ceace priveste situatia Ungariei. Cunosc bine realitatile din Romania, tara in care-mi petrec o buna parte a timpului, dar si Israel si SUA, tari in care-mi petrec restul timpului.
Despre restul tarilor de pe mapamond am doar cunostinte superficiale, pentru ca nu ma intereseaza in mod special si nici timpul meu limitat, din pacate, nu-mi permite sa aprofundez cunoasterea lor…
Doamna Galambos, in articolul dumneaei, se referea la Ungaria, dar eu faceam o paralela cu situatia din Romania, tocmai pentru ca nu cunosc prea bine Ungaria, si voiam, pe cat posibil sa evit situatia in care as fi putut comite unele gafe.
Despre guvernul Orban am citit mai multe lucruri negative, in decursul timpului, in presa internationala de limba Engleza, si am tras concluzia, personala, ca are unele inclinatii nationaliste si tinde sa se situeze inspre partea extremei drepte a spectrului politic.
Doamna Galambos parea sa fi ajuns la concluzii similare, motivand refuzul dumneaiei tocmai prin aceasta prisma.
Dumneavoastra insa nuantati situatia si aduceti unele contraargumente ce par a fi valabile, de aceea, va cred pe cuvant, pentru ca pareti sa cunoasteti mult mai bine decat mine situatia concreta de acolo…
Pe urma faceti o eroare, rastalmacindu-mi spusele.
Uite ce am zis eu: „…Avigdor Lieberman de exemplu, un individ care ar fi potrivit sa faca parte mai curand din guvernul lui Adolf Hitler” — (nu din guvernul Israelului)!
Dar trebuie sa-mi asum vina, pentru ca am scris in graba, si nu am dezvoltat ideea pana la capat (si asa ati ajuns sa intelegeti ceva mult mai drastic si diferit ce ce as fi vrut eu defapt sa transmit ).
Ca sa fiu mai clara, consider ca Avigdor Lieberman nu are ca cauta in guvernul Israelului, tocmai pentru ca ar fi potrivit pentu un guvern al lui Hitler (ideologia lui Lieberman e cat se poate de nazista).
Si nu, nu asemuiesc guvernul Israelian cu guvernul lui Hitler, ci punctual pe individul numit Avigdor Lieberman cu omologul lui din guvernul Hitlerist de trista amintire.
Din fericire, guvernul Israelului este cat se poate de departe de guvernul lui Hitler, dar din nefericire, e la fel de departe de un ideal al unui guvern echilibrat, centrist, rational si complet democratic!
La ora actuala, coalitia cuvernamentala ce conduce Israelul, e o adunatura pestrita, eterogena, ce combina elemente ideologice ce se bat cap in cap.
Ponderea elementelor nationaliste, de factura PRM-ului Romanesc, este aproximativ egala cu ponderea celor ce pot fi catalogati moderati de centu-dreapta. Si nu ma refer doar strict la partide, ci la membrii lor ce se afla in guvern, pentru ca nu toti membrii unui partid adera strict la doctrina oficiala (in partidele ce pot fi catalogate mai extreme exista membrii mai moderati, si in partidele moderate exista membrii radicali).
In ultima vreme se pare ca elementele nationaliste din Guvern au inceput sa devina mult mai puternice, dominand deciziile luate si discursul politic.
Hai sa amintesc doar cateva exemple:
– legea indreptata explicit impotriva minoritatilor etnico-religioase din Israel, asanumita „lege a juramantului de loialitate”.
-Indemnul public adresat Evreilor de a nu vinde nimic Palestinienilor, inspecial in domeniul imobiliar, si de a nu-i lasa sa stea pe proprietatile Evreiesti nici macar temporar, ca chiriasi de exemlu…
-Propunerea legislativa de a retrage cetatenia Israeliana tuturor cetatenilor „neloiali”, inclusiv a Evreilor, adica cetatenia celor care indraznesc sa critice guvernul tarii sau directia in care se indreapta Israelul.
A fost creata chiar si o sintagma injositoare, pentru a desemna pe Evreii care indraznesc sa critice si sa nu fie de acord cu politica oficiala, o sintagma pe care nu o pot traduce in limba Romana, si de aceea o redau in Engleza, pentru a fi totusi inteleasa: „Self-hating Jews”.
De parca politica coalitiei actuale de guvernamant ar fi singura cale dreapta in care se poate merge, si restul obtiunilor politice ar fi sinonime cu tradarea de tara si de neam!
Intelegeti dumneavoastra?!
De aceea am zis eu in postul meu anterior, raspunzand doamnei Galambos, ca daca actualul guvern Ungar poate fi considerat ca aluneca inspre nationalism si inspre extrema dreapta, pai atunci la fel poate fi considerat si guvernul Israelului, ambele avand in comun unele actiuni si discursuri nu tocmai kosher! (si ca sa nu fiu iarasi interpretata gresit, nu vreau sa zic ca guvernele Israelului si Ungariei fac parte in mod explicit din spectrul extremei drepte nationaliste; ci vreau sa zic doar ca ambele guverne au unele tendinte punctuale ce inclina inspre nationalism si inspre extrema dreapta, si ca aceste tendinte nu sunt normale deloc!).
Si in final, sa raspund si ultimei nelamuriri exprimate de domnul Petru Clej:
Nu consider ca e drept sa privim o tara, ca Ungaraia de pilda in cazul doamnei Galambos, prin prisma actiunilor nazistilor care au comis Shoah in trecut, sau a guvernului actual; pentru ca ar fi la fel de nedrept ca cei care ar putea judeca Romania privita prin prisma garzii de fier Romanesti, sau Israelul privit prin prisma actualului guvern de coalitie.
Tot ce am zis in primul meu post despre Romania si Israel, a fost strict doar o comparatie, poate nefericita, pentru a sublinia punctul meu de vedere, cum ca un grup de oameni si/sau conducatorii temporari au unei tari nu sunt reprezentativi pentru o tara sau un popor. Si am facut asta, pentru ca am perceput-o pe doama Galambos ca ar fi sugerat, in articolul dansei, ca ar privi o tara prin prisma faptelor reprobabile savarsite in trecut si prin atitudinea actualului guvern aflat la putere in tara respectiva.
Cer scuze celor care eventual se simt lezati de cele spuse de mine, nu a fost in intentia mea sa jignesc pe nimeni, am vrut doar sa combat un punct de vedere care ma deranjeaza extraordinar de mult.
Ma simt lezata in mod personal de fiecare data cand aud sau vad asa ceva, chiar si atunci cand lucrul respectiv nu este indreptat spre mine, ci se indreapta impotriva altorora!
-In Romania sunt revoltata cand aud idiotenia conform careia Ana Pauker si evreii au adus comunismul in tara, dar sunt la fel de revoltata si cand aud Rromii culpabilizati in mod colectiv pentru ca ar fi infractori si talhari neleguiti, nespalati si necivilizati; sau Ungurii bagati toti gramada in tabara iredentistilor barbari cu carne cruda sub saua cailor…
-In Israel sunt indignata cand unii Palestinieni ma culpabilizeaza pentru actiunile guvernului indreptate impotriva lor; dar sunt la fel de revoltata si cand vad cum sunt tratati Palestinienii, de parca ar fi toti teroristi cu centura de dinamita legata la brau…
-In Europa de Vest sunt deranjata foarte mult cand aud Romanii caracterizati colectiv ca infractori si cersetori.
Pur si simplu nu pot pricepe cum pot unii oameni sa faca asemenea asocieri si generalizari, culpabilizand pe cineva pentru vina altora, doar pentru ca locuiesc in aceeasi tara, au aceasi religie sau nationalitate…
Dar cel mai mult ma afecteaza cand vad alti Evrei facand acest lucru, desi sunt urmasii directi au victimelor care au suferit si au murit tocmai pentru ca au fost victimele nevinovate ale acestei ideologii blestemate, care stereotipizeaza un intreg grup de oameni si-i culpabilizeaza colectiv pentru te miri ce tampenie!
Da, stiu, si sunt perfect constienta de deficientele mele, ca sunt mult prea emotiva si pun totul la suflet, ca actionez pripit si vulcanic, ca am serioase deficiente de comunicare si de multe ori reusesc performanta sa comunic interlocutorilor ceva contrar cu ce as vrea de fapt sa spun…
🙁
Sanatate si mult noroc tuturor!
שָׁלוֹם
Doamnă „Cipora Kohn”, eu mă numesc Petru Clej și sunt redactor șef al revistei ACUM, ca să vă fie foarte clar. Eu nu cred că doamna Galambos culpabilizează poporul ungar, ci doar își exprimă antipatia față de premierul Viktor Orban și politica cu accente populist-naționaliste dusă de acesta, cum poate fi calificată și legea acordării cetățeniei persoanelor din țările vecine. Repet, partidul său, FIDESZ, aparține Partidului Popular European, din care fac parte, printre altele, CDU-CSU din Germania – condus de Angela Merkel, UMP din Franța – partidul de sprijin al președintelui Sarkozy, Poporul Libertății din Italia, condus de premierul Berlusconi, Partidul Popular din Spania, Platforma Civică din Polonia, Partidul Creștin Democrat din Olanda, PDL și UDMR din România, etc. Vă dați seama că un astfel de partid nu poate fi numit de extremă dreaptă. Acest partid a câștigat alegerile din Ungaria în 2010 cu 52,7% din voturi, de departe procentul cel mai mare din toată UE în alegeri parlamentare. Partidul de extremă dreaptă în Ungaria se numește JOBBIK.
Cred că digresiunile pe care le faceți sunt mai degrabă irelevante față de tema acestui articol și comunicați pe lung ceea ce poate fi comunicat pe scurt. Cu alte cuvinte, nu consider criticile dumneavoastră justificate pe seama articolului scris de Eva Galambos.
Cine a hotarat sa imparta pasapoarte maghiare spera ca Moskva sa devina un sat magyar
http://www.youtube.com/watch?v=DioQooFIcgE&feature=autoplay&list=FLuaT7aNWKKj4&index=34&playnext=33
D-l Clej si ceilalti,
Scuze ca ma bag in mijlocul discutiei dar asi dori sa clarific cu ajutorul clip-ului de mai sus, care de fapt se refera la forma de stat a SUA, cuprinde si definitii generale ale diverselor regimuri politice. Cei care considera fascismul, nazismul sau nationalismul etatist ungar de astazi regimuri de „dreapta” vor fi surprinsi sa afle ca toate regimurile enumerate sint diverse nuante ale regimurilor stingiste.