Izvoarele mă leagă de Pământ.
Rădăcini din apă,
Îmi domolesc poverile insolubile.
Îmi udă tălpile înfierbântate de atâta umblat.
Din izvoarele sale,
Coloane lichide suportându-mi setea,
Sufletul Pământului îmi dăruie câte ceva:
Ochii mi se vindecă văzându-le, doar.
Mă mângâie cu palmele botezului.
Păcatele mi se scurg, şerpi de pe piele.
Urăsc seceta, arșița.
Strangulează izvoarele Pământului;
Izvoarele mele.