Carnavalul in Europa semnifica o suita de celebrari si parade in plina strada, sfarsitul iernii.
Dansul, bucuria deghizarii coincid cu lasatul secului.
Deghizarea, machiajul si mastile isi au originea in saturnalii si in sarbatorile dionisiace.
In Agnita, un targ anonim din judetul Sibiu in luna februarie are loc o parada carnavalesca, numita obiceiul lolelor.
Aceasta este atestata la sfarsitul secolului alXVII-lea. Cetatea Agnitei aflata sub un pericolul asediului otoman este salvata de interventia unei femei curajoase ce se imbraca in carpe, deghizata intr-o vrajitoare, cu un bici si tipand inspaimanta cotropitorii ce nu se mai incumeta sa avanseze dincolo de zidurile burgului. De atunci lola cea viteaza devine un simbol al Agnitei.
Cu timpul fuga lolelor devine o sarbatoare a breslelor etnicilor germani cu un intreg ritual de prezentare a grupurilor de meseriasi din zona: croitori, brutari, archebuzieri etc.
In perioada comunista lolele au fost interzise.
Odata cu intrarea primirii Romaniei in Europa unita, cu atribuirea Sibiului titlul de capitala europeana lolele construiesc un eveniment unic, exotic in intreaga lume.
Grupuri de zeci de agniteni mascati incep si sfarsesc parada lolelor in pocnete de bici, in sunet de fanfara amplificand dorinta de alungare a stihiilor iernii.
Un segment major al mass-mediei romanesti se consuma intr-un top al prostului gust, si mai putin in adevaratele valori cultural-istorice – constituent posibil in a dezvolta centrul de interes turistic.
Multumesc doctorului Dan Filip, nascut in Agnita ce ne- a trimis cateva imagini suprinse cu ocazia paradei lolelor, pe 13 februarie 2011 si ne scrie:
“Mi s-a propus ca anul viitor sa ma imbrac si eu lola. Cool!! “