caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Libris



 

Umberto Eco şi evreii

de (1-5-2011)

În primele  momente după ce am parcurs începutul ultimului roman al lui Umberto Eco, „Cimitirul din Praga”, am avut un şoc şi o mare dezamăgire. Cum, scriitorul meu preferat este antisemit?  Nimic din ceea ce citisem de el până atunci nu dădea un indiciu de acest fel. L-am iubit (şi îl iubesc)  pe Eco, a intrat în sufletul meu, nu atât după “Numele Trandafirului” , în care am admirat extraordinarele sale cunoştinţe cu privire la confruntările dintre diferitele curente ale catolicismului medieval, ci după „Pendulul lui Foucault”, roman cam baroc dar scris cu mare ironie. Mi s-a părut de asemenea foarte interesantă „Misterioasa flacără a reginei Loana” , o descriere a vieţii de zi cu zi din perioada fascistă a Italiei, a raportării oamenilor de rând la Mussolini, a diferitelor forme de rezistenţă pasivă a italienilor. Nu sunt critic literar şi nu vreau (nici nu pot) să analizez imaginile, limbajul, jocul cu timpul ale scriitorului specialist în semiotică, am vrut doar să explic foarte pe scurt, de ce îmi place Eco. Desigur,  “Cimitirul din Praga” nu este o carte antisemită, dimpotrivă dezvăluie pe cei care au menţinut , au intensificat şi au stimulat antisemitismul. În acelaşi timp, este şi o  călătorie printre importante evenimente istorice ale secolului al XIX-lea, precum Risorgimento-ul italian, campania lui Garibaldi sau Comuna din Paris. Personajul principal, abjectul Simonini, este, ca să zic aşa” raisonneur-ul”, cel care dezvăluie întregul proces. De fapt “Cimitirul din Praga” este un roman al manipulărilor, aş putea spune chiar un exemplu clasic al acestui instrument care nu s-a născut, aşa cum poate cred mulţi, în secolul XX, ci mult mai devreme. Aşa cum am arătat mai sus, ne aflăm în plin secol XIX în Franţa, când – bucurându-se de emancipare şi de drepturile obţinute – evreii, în naivitatea lor, au crezut că se pot integra în societatea franceză. Au greşit, prejudecăţile au rămas, fiind exploatate pentru a desfiinţa concurenţa economică pe care începuseră să o reprezinte.  De aceea a fost nevoie de personaje lipsite de scrupule de genul Simonini, dar şi de “propagandişti” care-şi schimbă concepţiile şi loialităţile în funcţie de interese şi de bani. Unul dintre “eroi” este Leon.Taxil, autorul “Bibliei hazlii”, tradusă şi la noi pe vremea comunismului care, din antireligios şi ateu devine un înflăcărat adept al catolicismului, schimbând apoi pentru a treia oară tabăra. (De remarcat faptul că multe din personajele romanului sunt reale). Există în Franţa perioadei în care se desfăşoară acţiunea romanului o puternică presă clericală, antisemită, în care caricatura este un mijloc deosebit de eficient în campania dusă împotriva evreilor. În sfârşit, serviciile secrete care se află în spatele uriaşelor manipulări ce au culminat cu redactarea “Protocoalelor înţelepţilor Sionului” (aceştia s-ar fi adunat într-un conclav secret în cimitirul evreiesc de la Praga)  şi  cu înscenarea împotriva căpitanului Alfred Dreyfus.

Ironia şi descrierea unor situaţii atât de absurde încât îţi dai seama fără să vrei că sunt imposibile, alegerea personajelor sinistre, imorale, corupte şi ipocrite  care s-au  implicat în tot acest proces se află printre mijloacele folosite de Eco pentru a dezavua, a desfiinţa toate teoriile antisemite susţinute de unii dintre protagoniştii cărţii.. Nu este un roman uşor şi nici lipsit de capcane. Cei care privesc lucrurile la suprafaţă, care nu cunosc ideologiile secolului al XIX-lea sau istoria reală a evreilor, chiar îl pot considera antisemit, aşa cum am citit într-o recenzie. De aceea, poate că romanul ar merita o dezbatere..

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Carte către mama

De departe, draga mea mama, nu stiu cum as putea sa brodez cuvintele asa cum matale puneai fir cu fir...

Închide
3.89.116.152