între digitus dei şi digitus diaboli
până la urmă nu am murit stau şi ascult prognoza meteo
şi parcă nu aud mă traversează o căldură ciudată
mănânc fructe moi de palmier pun sâmburii într-un ghiveci aştept
să răsară coloanele sacre de care să mi se sprijine lumea
se face comod în mine un fotoliu două fotolii şi nimeni şi nimeni
mă simt ca un club de noapte din care toţi au plecat
ultimii s-au cărat unii pe alţii ca la război
într-un sac se strâng obiectele de o sigură folosinţă iar în altul
ce a mai rămas între digitus dei şi digitus diaboli
pacheţele de ceai cu inscripţia trecut control radiologic
tricouri cu peter pan lenin sau che guevara secera şi ciocanul
ochelari striviţi pahare strivite rujuri brichete aici s-a fumat mult şi
totul
totul
strâns
şters
dezinfectat
de mâine ceasurile vor fi date înapoi cu o oră
va fi cea mai lungă zi din an şi va fi ca întotdeauna duminică
cea mai
singură
duminică.
/
cântec pentru vânătorul meu
pe genunchii mei doarme vânătorul meu din departe
e o tradiţie
mai întâi povestim de selecţia naturală după care îi cânt
nu îmi vorbi de zăpezi în gri dragostea mea nu îmi vorbi de
păsări ţipând împuşcate în pagini
au fost şi primăveri aşa ceva nu se uită
au fost şi dureroase
noi le-am dus fracturate în pieptul nostru
bandajate optimiste în pieptul nostru acele primăveri
au fost exaltante
le-am dat ce a fost mai frumos
am fost cei mai buni am fost în culori ecologice
am zburat în confetti
ne-am regăsit de mai multe ori şi le-am plăcut
noi am văzut fericirea
închide cartea şi taci mai departe cu mine dragostea mea
ce să ne
mai
spunem
nimic nu moare
ce voce ai ce tristă
ce ochi ai vânătorule ce blânzi ce tandri
/
eu ştiu că mă iubeşte
o mână de piatră o mână de apă un coridor verde
visul în care mă trage după sine doamna selaginella beauv
ce poate fi mai de încredere
purtăm ochelari galbeni şi umbrele noastre
în pantofi pe cuie lichide
valsul trecerii
întotdeauna e azi
cine ştie câştigă
cine nu ştie tot câştigă
deasupra un cer cu stele neterminate şi încă un cer
şi încă
şi degetele mele ning din azi în azi fulgul unghie
pe care mi-am scris iniţialele
să fiu găsită
eu ştiu că mă iubeşte
doamnă selaginella beauv eu ştiu că mă iubeşte
Din jurnalul unei zile
(fâşia îngustă a non-sensului)
La jumătatea drumului există o fântână
şi o nedumerire
să bei din apele adâncului sau să mergi
spre inima
de piatră a necunoscutului?
mereu vei fi însetat şi vei căuta un loc
umbros pentru odihnă
nu zăbovi!
timpul îşi va trimite monştri… să-ţi tulbure apele
somnului
la un singur pas – de gândul “născut” dintr-o spaimă –
se deschide abisul
starea de veghe te va purta per fâşia îngustă
a non-sensului
mereu va exista o fântână
la jumătatea drumului
tu vei bea însetat
şi vei coborî – treaptă cu treaptă –
spre infernal nedumeririlor…
nedumeririlor….
11 iunie 2011
SILVIA CALOIANU ! mi-au placut toate trei . zefir de primavara cu trei faze uimitoare . la mai mare . pana acum ,le-am citit de 2 ori , si probabil voi reveni.
daca mai ai ceva , te astept .
multumiri si urari de bine , itzhak bareket .