Pe 9 septembrie începe în Noua Zeelandă turneul final al celei de-a șaptea ediții a Cupei Mondiale
Noua Zeelandă este marea favorită a Cupei Mondiale la rugby care va debuta pe 9 septembrie și se va ăncheia pe 23 octombrie.
Celebrii All Blacks, care dețin la ora actuală poziția numărul unu în clasamentul mondial au avantajul terenului propriu, ca în ediția de debut a Cupei Mondiale din 1987, când au învins Franța în finală.
De atunci, neo-zeelandezii nu au reușit să mai câștige niciodată, trofeul William Webb Ellis fiind câștigat de Australia de două ori, de Africa de Sud de două ori și de Anglia o dată.
All Blacks au totuși o mare slăbiciune – moralul fragil la Cupele Mondiale – au fost numiți “chokers” – cei care se îneacă la mal și sunt prea dependenți pe doi jucători – căpitanul Richie McCaw, aripă pe linia a treia a înaintării, și mijlocașul la grămadă Daniel Carter, recordman mondial al numărului de puncte marcate în meciuri internaționale.
Recenta absență a celor doi din meciul contra Africii de Sud în Turneul celor Trei Națiuni a dus la înfrângere și orice accidentare a celor doi poate priva pe All Blacks de două piese esențiale dintr-un angrenaj care aparent funcționează impecabil.
Alături de Noua Zeelandă, din grupa A, cele mai mari șanse de calificare în sferturi de finală le are Franța, semifinalista de acum patru ani, echipa care i-a eliminat în 2007 în sferturi pe All Blacks, o echipă care trece de la sublim la ridicol și invers cu o nonșalanță devenită proverbială.
Celelalte trei echipe din grupă – Tonga, Japonia și Canada – de valori aprozimativ egale își vor disputa locul trei.
Tricolorii – misiune dificilă
În grupa B, pentru cele două locuri în sferturi se vor bate Anglia, Argentina și Scoția. Anglia pleacă ușor favorită, dar recenta înfrângere dintr-un meci de pregătire cu Țara Galilor a arătat limitele echipei antrenate de Martin Johnson. Puține noutăți în echipa vicecampioană mondială acum patru ani, cea mai notabilă fiind aceea a centrului Manu Tuilagi, de origine samoană.
Tricolorii vor avea misiunea dificilă de a învinge Georgia pentru a evita ultimul loc în grupa de calificare
Argentina, revelația de acum patru ani, când s-a clasat pe locul al treilea, prezintă o echipă îmbătrânită, cu cei trei din linia întâi a înaintării având o vârstă combinată de 104 ani.
Pe lângă tradiționala înaintare solidă, Pumas au pierdut două piese de bază pe liniile dinapoi – mijlocașul la grămadă Agustin Pichot – retras din activitate – și mijlocașul la deschidere Juan Martin Hernandez – “El Mago” – care a petrecut ultimii patru ani mai mult accidentat. Singurul supraviețuitor al “Sfintei Treimi” de acum patru ani de pe liniile dinapoi argentieniene, Felipe Contepomi, a rămas practic izolat ca jucător de valoare mondială în spatele grămezii Pumas.
Scoția a urccat cu tenacitate în clasamentul mondial, situându-se acum pe locul șapte, și poate crea surpriza calificării în sferturi, în cazul unui rateu al celor două favorite, Anglia și Argentina, care se întâlnesc în meci direct chiar în debut, pe 10 septembrie.
Celelalte două echipe, Georgia și România, se vor lupta pentru evitarea ultimului loc în grupă. Tricolorii cu frunză de stejar, care în ultimele trei ediții au obținut o victorie și au evitat ultimul loc (1999 cu Statele Unite, 2003 cu Namibia și 2007 cu Portugalia), vor avea o misiune mult mai dificilă.
Georgia este câștigătoarea grupei de calificare europeană, unde România s-a clasat a treia după Rusia, reușind să se califice a 20-a în urma unor meciuri de recalificări.
XV-le României, antrenat acum de Romeo Gontineac, recordmanul de meciuri la turnee finale, se bazează în continuare pe o înaintare solidă, dar unde cei mai buni doi jucători – taloneurul Marius Tincu și închizătorul de linia a treia Ovidiu Tonița – au trecut de 30 de ani. O speranță pare a fi jucătorul de linia a II-a, Valentin Ursache, iar pe liniile dinapoi, tricolorii se vor baza probabil tot pe loviturile de picior ale lui Florian Vlaicu și Iulian Dumitraș. Ei vor trebui să facă față și absenței aripii Cătălin Fercu, unul dintre puținii jucători de pe liniile dinapoi care încearcă ceva cu balonul în mână, care a declarat forfait din cauza fricii de a zbura cu avionul.
Grupa D – grupa “morții”
În grupa C, mare favorită este Australia, recenta câștigătoare a Turneului celor Trei Națiuni și, potrivit experților, singura țară care poate bara drumul Noii Zeelande spre victoria finală. Wallabies au cele mai penetrante linii dinapoi, dar nu au reușit să spulbere îndoielile cu privire la prima linie a înaintării, care în trecut a cedat în multe rânduri.
Irlanda e favorită pentru al doilea loc în sferturi, în fața Italiei care nu a rușit niciodată să treacă de faza grupelor preliminare. Pentru evitarea ultimului loc în grupă se vor înfrunta probabil Statele Unite și Rusia, aceasta din urmă singura debutantă la un turneu final.
În sfârșit, în grupa D se înfruntă pentru două locuri în sferturi patru echipe: campioana mondială Africa de Sud, Țara Galilor, Samoa și Fiji. Sud africanii au practic aceeași echipă de acum patru ani, uzată și obosită, iar galezii sunt într-o spectaculoasă ascensiune, învingând recent în meciuri de pregătire Anglia și Argentina.
Dar Țara Galilor nu uită că în două rânduri (cu Samoa în 1991, în fața căreia a mai pierdut în grupa preliminară și în 1999, și cu Fiji în 2007) a ratat calificarea în sferturi în fața insularilor pacifici.
În sfârșit, Namibia este probabil singura echipă de la Cupa Mondială 2011 ale cărei șanse de obține măcar o singură victorie sunt practic nule.
Acestea sunt socotelile de acasă, dar așa cum arătat experiența precedentelor cinci Cupe Mondiale, în târg s-a întâmplat cu totul altceva. Acum a venit în sfârșit momentul ca Noua Zeelandă să confirme pronosticurile după 24 de ani. Mai ales că, evoluând în fața propriilor suporteri, nu va mai avea nicio scuză în caz de eșec.