Stimati participanti la discutie,

Domnul Matei Perahim, informat de dezbatere, ^ma roaga sa postez textul urmator :

“A) Tatal meu s –a nascut cetatean roman (nu ca asta ar avea vreo importanta), caci chiar bunicul lui (adus in tara de catre regele Carol I, de la Viena, ca farmacist) era deja cetatean roman.

B) Familia Blumenfeld, era frantuzita, asa cum era obiceiul pe aici la inceputul secolului in familile mediu burgheze. Cei patru copii ai lui au fost botezati : William, Didier, Mathieu si…Jules. De unde naiba a iesit acest Iulish ?

C) In calitatea sa de cetatean roman Jules Perahim sau mai precis Jules Blumenfeld a facut armata la regimentul 2 vanatori de garda „Regina Maria”.

D) Intoarcerea lui din URSS „pe tancurile rusesti” este una din gogoritele antisemite de care aud de 50 de ani, asa ca m-am plictisit. Era desenator, civil, la o revista a armatei sovietice. Toti colaboratorii, zetari, jurnalisti, tipografi erau imbracati in uniforma, fara grade sau petlite.

E) Nu a fost realist-socialist nici macar dupa razboi. Sau doar in parte. Tablouri din acea perioada, desene si schite, unele prezentate in expozitii inainte de 48, precum si scrisori si insemnari aflate in arhiva mea demonstreaza ca si-a pastrat spiritul si „mana” surealista atat cat se putea, in acele conditii.

F) …si ultima. Cat despre atasamentul la religie…. aici mi-e mai dificil sa ma pronunt. Mama era sigur atasata de religie. De la ea dar si din casa, adica de la amandoi am aflat ca sunt evreu. Am tinut cat timp eram in Bucuresti principalele sarbatori evreiesti : Kipour, Pesah, Rosh Hashana, dar si Pourim sau Simhat Tora. Mai mult interesul tatalui meu pentru regele David e evident in multe desene sau tablouri. Deasemeni pentru alfabetul ebraic care apare in multe schite care prefigureaza cartea Alfabetul Ebraic aparut tardiv in Franta dupa 1970 (nu mai stiu exact anul). De la tatal meu am aflat istoria evreilor atat cat stiam inainte de plecarea lui in Franta in 1969… Inca un ultim amanunt: multe din desenele si tablourile lui ante-belice sunt semnate S.Perahim cea ce este o traducere a numelui Blumenfeld in ebraica- Sde Prahim – camp de flori.

Apreciat. Îți place sau nu: 6  0

Cum acum stiu ca si acest mesaj va dispare in citeva minute, i-am facut o copie pentru actele mele.

Opinie solidară cu comentariul 2  1

Drum bun, salutări lui “Stevan Aleksic” și succes la licitație, domnule Brândeu.

Controversat. Tu ce crezi? 2  5

Opinie solidară cu comentariul 1  2

Invitați-l să-l prezinte colecția în alt articol.

Apreciat. Îți place sau nu: 4  0

Detin in colectie lucrari de Leon Alex sau Aurel Kessler la fel de bine cum detin si Maxy-uri,Tuculescu,grafica de Iancu.Asta in primul rand. In al doilea rand nu sunt un speculant bursier care sta la panda sa le creasca pretul,ci chiar le colectionez din pasiune.Si nu vad ce e rau in faptul ca doresc sa-i readuc pe unii artisti in memoria colectiva.
Nu sa fie asumati isi doreau acesti artisti,ci recunoscuti si apreciati. Iar o readucere a lor in atentia publicului cu greu se poate realiza doar printr-o initiativa particulara de-a mea sau de-a Dvs, fara sprijinul unui guvern sau stat.

Opinie solidară cu comentariul 1  3

Opinie solidară cu comentariul 2  3

Cred că am deviat mult prea mult discuția de la subiectul expoziției și articolul lui Vlad. Cu scuzele de rigoare pentru off-topic, eu mă retrag din discuție. Dacă doriți să continuăm discuția în direcția asta mă puteți contacta pe facebook.

Opinie solidară cu comentariul 3  0

Opinie solidară cu comentariul 0  4

Nu am avut nici un moment pretentia ca Grupul celor patru sau altii cu o orientare similara ar avea ceva de cautat intr-o expozitie de avangarda. Nici vorba de asa ceva. Nu am putut impartasi insa pe de-a-ntregul ideea care s-a vehiculat in cadrul acestor discutii ca orientarea culturii romanesti spre cautarea obsesiva a specificului national ar fi impins artistii romani spre o pictura de factura academica. Am dorit sa nuantez aceasta afirmatie si sa scot in evidenta faptul ca au existat curente inoitoare apartinand unui modernism temperat,moderat,care au coexistat alaturi de miscarea de avangarda si care nu au fost nicidecum de orientare academista. Atata tot.
Legat de cei doi artisti mentionati,nici un moment nu am avut pretentia ca ei sa fi participat langa Brauner sau ceilalti sapte in aceasta expozitie.Daca veti citi atent intreaga conversatie pe aceasta tem,veti sesiza ca nu este nici pe departe vorba de un repros,ci de o initiativa lansata de mine de a pune in discutie si destinul acestor artisti.Faptul ca il legati pe Kessler de scoala de Baia Mare este corect,dar el nu apartine propriu zis acestei scoli:a petrecut un singur an (1922) la Baia-Mare.Iar intr-o discutie recenta pe care am purtat-o cu un amic,critic de arta de la Budapesta,numele Kessler este pentru ei un nume total obscur,un nume oarecare aflat pe listele de inventariere a nenumaratilor artisti ce au trecut pe la Baia Mare.Iar in Romania o retrospectiva Kessler nu mi-a fost dat sa vad pana acum.Iar legat de faptul ca Kessler apare in expozitia permanenta a MNAR este un fapt imbucurator: in orice caz acum cativa ani,inainte de restructurarile operate de MNAR in expozitia permanenta,nu figura.

Opinie solidară cu comentariul 1  3

Nu îmi place să critic colegii de breaslă, dar proiectul “Culorile Avangardei” a fost o afacere eșuată într-o expoziție ridicolă, care nu se susține nici teoretic, nici conceptual. Sunt alăturate lucrări care se exclud reciproc ideologic, stilistic etc Mi s-a părut interesant că a fost inclusă Grete Csaki-Copony, o artistă care îmi place, deși evident n-are nici o legătură cu expoziția în sine. În contemporan expozițiile se fac mult mai atent, mai coerent din punct de vedere conceptual și mai închegate, expunerea de tip Anuarul de stat nu mai are legătură cu manierele de curatoriat contemporan.
Mai departe, eu nu susțin că restul artiștilor activi în interbelic sunt mai puțin valoroși, înțeleg demersul tradiționaliștilor și nu le-am negat calitățile plastice. Dar n-au ce să caute într-o expoziție despre avangardă. Este alt subiect. “From Dada to Surrealism” nu și-a propus să explice interbelicul românesc, conferă o cheie nouă în receptarea avangardei și atât. Este foarte adevărat că sunt foarte puține excepțiile de radicalism artistic în interbelicul din România, dar Radu Stern tocmai la acelea se referă. Este o expoziție inedită din punctul acesta de vedere. Valorifică perfect tema pe care și-a propus-o. Eu cred că domnul Stern nu a vrut să demonteze activitatea Grupului Celor 4 prin expoziția asta. Pur și simplu are un subiect, lucrează cu el și atât. Este loc și pentru alte subiecte, nimic nu a fost anulat.
Poate ar trebui să apară un curator interesat de tradiționalism care să pună în valoare și orientarea opusă și să explice motivele pentru care artiștii români au optat pentru arta cu specific național. Într-adevăr are valoarea ei, dar acum subiectul este altul.
Cât despre cei doi artiști insuficient valorificați, ei bine… s-a făcut în primăvară la Budapesta o expoziție Leon Alex, foarte bună de altfel. Este un artist sensibil, cu o biografie impresionantă, dar ce să facă săracu lângă Victor Brauner? A trăit puțin, a lucrat puțin și preponderent grafică. Din punctul meu de vedere nu este nici pe departe dintre artiștii uitați de arta românească. Iar în ceea ce-l privește pe Aurel Kessler, care apropo provine dintr-o familie protestantă, mixtă de unguri și germani (sași) este valorificat în contextul școlii de la Baia Mare. Ultima data am văzut niște lucrări frumoase în expoziția dedicată școlii de la Baia Mare în Germania, organizată de Galeria Nemzeti. Totuși nu am înțeles ce ați vrut să spuneți prin artiști nerevendicați. Abii artiști pe care i-ați menționat sunt incluși în expunerea permanentă a MNAR.

Apreciat. Îți place sau nu: 4  0

Cei 2 artisti nerevendicati de nici una dintre culturile mentionate sunt Aurel Kessler si Leon Alex. Este imbucurator faptul ca l-ati inclus pe Leon Alex in expozitia “Destine la răscruce. Artişti evrei în perioada Holocaustului”, dar este de abia un inceput. Acesti 2 artisti consider ca merita mai mult decat praful asternut pe memoria lor.

Opinie solidară cu comentariul 1  2

Demersul expozitional al d-lui Stern se constituie intr-adevar in cea mai bine articulata si inchegata manifestara pe aceasta tema de pana acum. Aici nu intra nici urma de indoiala. De asemenea antisemitismul a exercitat o influenta incontestabila asupra creatiei celor 7, iar aceste adevaruri sociale si politice merita sa fie relevate in intreaga lor amploare si nu maturate sub pres cum bine precizati. Am avut in schimb impresia (e posibil sa fie denaturata perceptia mea asupra acestui aspect) ca prin argumentarea tezei expozitiei (de ce atat de multi artisti evrei avangardisti si de ce atat de putini romani avangardisti) s-a acreditat ideea ca datorita cautarii obsesisve a specificului national in arta,pictorii romani ar fi fost impinsi catre o arta academica,lucru cu care nu pot fi intru totul de acord. Este adevarat ca anumiti adepti ai poporanismului si semanatorismului promovau o arta retrograda,iar peisajul cultural romanesc era sufocat la un moment dat de epigoni grigoresceni de o valoare mai mult decat indoielnica. Dar in acelasi timp,artisti precum Sirato,Tonitza,Theodorescu-Sion,St.Dimitrescu se manifestau puternic prin intermediul societatii “Arta romana” impotriva acestui epigonism ieftin si pentru o improspatare a limbajului plastic. Ei incercau sa realizeze “un stil national in sensul unui individualism subiectiv in modeul de exprimare a formelor si fenomenelor caracteristice tarii”,precum afirma Sirato. Este la fel de adevarat ca aceasta innoire nu a reprezentat nici pe departe o ruptura radicala precum cea a avangardistilor,dar s-a inscris pe o linie a unui modernism temperat. Expozitia d-lui Kessler, “Culorile avangardei”,facand abstractie de titlul total neinspirat (“Culorile curentelor innoitoare in arta romaneasca” cred ca era mult mai potrivit),am impresia ca exact acest lucru a urmarit sa puna in evidenta: si anume faptul ca in ciuda tensiunilor existente intre reprezentantii miscarii de avangarda si “Arta romana”,cele doua curente s-au intersectat intr-un punct comun,intr-o nazuinta comuna a tuturor acestor artisti de a improspata,unii intr-o cheie mai moderata,altii intr-una mai radicala,peisajul sordid al artelor plastice romanesti de la acea vreme.

Opinie solidară cu comentariul 1  2

Și încă ceva, nu am reușit să înțeleg natura acestei dezbateri, ce anume vi s-a părut greșit în explicațiile domnului Stern. Expoziția este o selecție tematică, o tema anunțată prin titlu și susținută foarte clar de expunere și de catalog. Catalogul este plin de referințe și trimiteri la documente, nu prea lasă loc unor dezbateri de acest gen. Faptul că în spațiul românesc mișcarea de avangardă a fost inițiată și apoi dezvolată majoritar de evrei este o realitate istorică imposibil de demontat. Eu cred că merită interogate motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru, care în mod evident țin de realitatea socială a epocii: un antisemitism cu tradiție care se agrava de la an la an. Astăzi este un gest patriotic și de onoare să ne asumăm istoria nu să ascundem sub preș părțile care nu ne convin.
Istoria artei nu se poate discuta în absența istoriei sociale și politice, iar dl Stern a reușit să echilibreze un discurs despre istorie într-o expoziție de artă.
Urmăresc toate evenimentele culturale dedicate avangardei din România organizate peste tot și această expoziție rămâne indiscutabil cel mai bun demers curatorial (și de cercetare) de până acum.

Și ca o parateză de în final: Maxy și Perahim au fost comuniști, așa și? Asta le scade cumva valoarea operei pe care au lăsat-o în urmă?? Istoria artei nu vorbeste de mari caractere umane, cei doi domni nu candidează la Premiul Nobel pentru Pace. Istoria Artei vorbește de mari artiști. Caravaggio a fost un criminal (aș glumi spunând că fost un criminal în serie) și totuși este un mare nume al istoriei artei. Nu mai judecați artiștii după caracter!

Apreciat. Îți place sau nu: 5  0

@Domnule Brandeu, știu că sunt puțin off-topic, dar am o curiozitate care sunt cei doi artiști ne-revedicați de nicio cultură?

p.s. Îmi cer scuze pentru această intervenție care depărtează discuția de subiectul inițial al articolului.

Opinie solidară cu comentariul 3  0

Stimate domnule Shahar,

Trebuie sa precizez ca MNAR, Muzeul National de Arta, a organizat o mare retrospectiva pentru centenarul Marcel Iancu, cu un amplu catalog. Din motive financiare insa, expozitia, care prezenta activitatea lui Iancu ca artist si ca arhitect, nu continea decit exponate din Romania.
Tot MNAR a organizat si prima incercare de sinteza privind avangarda din Romania, o expozitie organizata de Magda Cârneci, in care Marcel Iancu si M.H. Maxy erau prezenti. Probabil din aceleasi motive, operele veneau numai din Romania.

Evident, nici una dintre aceste expozitii nu ar fi fost posibila inainte de caderea comunismului. Lasindul la o parte pe Maxy, si Brauner si Iancu erau subiecte non grata : formalisti burghezi, plecati in strainatate si, pe deasupra, mai erau si evrei ! Nimic de-a face cu Cintarea Romaniei ! Dupa 1990, situatia s-a schimbat drastic si pot sa spun ca sint foarte recunoscator si am colaborat exemplar cu colegii de la MNAR pentru realizarea expozitiei.

Apreciat. Îți place sau nu: 5  0

Opinie solidară cu comentariul 3  2

Opinie solidară cu comentariul 1  3

PS Ce înseamnă în limba română “racial”?

Opinie solidară cu comentariul 1  4

Am incercat sa iau legatura cu Dvs pe Facebook,asa cum mi-ati recomandat,dar nu stiu sigur daca v-a si parvenit mesajul pe care vi-l trimisesem.
Doream sa discut cu Dvs si soarta a 2 pictori evrei,reprezentanti ai modernismului,cazuti in uitare,pe care nu ii revendica nici cultura romana,nici cea maghiara,nici comunitatea evreiasca.

Opinie solidară cu comentariul 0  3

Opinie solidară cu comentariul 0  4

In Timisoara exista o comunitate de sarbi destul de numeroasa, iar nume precum Steva sau Aleksic sunt foarte frecvente in limba sarba,precum Ionescu,Popescu etc.in limba romana.
Imi voi asuma si aceasta rusine de care vorbiti daca e in folosul unei bune intelegeri.

Opinie solidară cu comentariul 1  3

Sa inteleg ca domniile Dvs nu sunt dispuse sa-mi accepte scuzele. Aveam convingerea ca a gresi este omenesc.

Inca o data,cu scuzele de rigoare si cu toata consideratia.

Opinie solidară cu comentariul 1  3

Stimate Domnule Ionescu,

Personal, fiind total si absolut ateu, singura referinta la “poporul ales” e cea dintr-un foarte vechi banc evreiesc pe care nu rezist sa-l citez, pentru ca cred ca face parte integrala din discutie :
“Un evreu batrin se roaga la D-zeu : Tatal nostru, noi fii tai, nu sintem noi poporul tau ales ? Te rog, te implor, nu vrei sa mai alegi si pe altul ?”

Apreciat. Îți place sau nu: 5  0

Pictorul sirb demult decedat? Chiar nu va e rusine? O sa spuneti, poate , ca e nepotul sau cu acelasi nume?

http://en.wikipedia.org/wiki/Stevan_Aleksi%C4%87

Opinie solidară cu comentariul 1  2

Nu e numai asta, Vlad, e și așarnamentul de a demonstra ba că Radu îi promovează prea tare pe evrei (sau cum spun ei “jidani”), ba că-i promovează prea puțin și nu le recunoaște meritele de “popor ales”.

Opinie solidară cu comentariul 1  3

Iar faptul că nu știți că în România există o recrudescență a antisemitismului și negaționismului mă face să cred că nu citiți revista ACUM, necum zecile dacă nu sutele de situri extremiste din România, de tip Ion Coja sau Noua Dreaptă.

În sfârșit faptul că invocați scuze cu privire la “neînțelegeri” sau “referințele mai puțin explicite” ale lui Radu este de-a dreptul ridicol. Imagina virtuală Stevan Aleksic pomenea de faptul că Radu ar fi zis despre Lovinescu că era antisemit – o minciună. Sunteți într-o situație de-a dreptul jenantă, domnule Brândeu, sunteți într-o groapă și continuați să săpați.

Opinie solidară cu comentariul 2  2

D-le Brandeu, nimeni vrea sa strice relatiile “pasnice”. Dvs divagati, iar si iar. Este vorba despre o expozitie legata de avangarda, 7 artisti evrei anangardisti! Va mai amintiti ca acesta era subiectul? Pina in 1938! Nu in 2012. Expozitia se referea la o perioada cind termenii “jidani” si “romani neaosi” impinzeau presa si au avut influente decisive asupra evolutiei artei in Romania.

Pe urma o sa considerati ca ati fost nedreptatit de ACUM, cind Dvs postati ecouri cu nume diferite? Despre ce societate romaneasca vorbiti si in numele cui?

Ce fel de coexistenta pasnica doriti cind incercati sa minimalizati problematica xenofobiei si a persecutiei interbelice,in loc sa apreciati munca de cercetare si expozitia,care, poate pentru prima oara, spune lucrurilor pe nume?

Nici macar nu ati citit articolele pe care vi le-am sugerat si care v-ar fi deschis citeva ferestre catre adevar. La inceput v-am crezut in bona fide. Nu sinteti. Nici D-na Kruger, cu acrobatia sa matematico-botanica. Va inregimentati in mod automat intr-un “noi” penibil.

Opinie solidară cu comentariul 2  1

Cred ca ma puteti acuza eventual de idealism si naivitate,dar sub nici o forma de antisemitism.Toate interventiile mele au incercat doar sa puna in lumina o abordare unitara,nedisociativa precum o propusese scriitorul TOMA GEORGE MAIORESCU.

Iar legat de conversatiile mele cu dl.Stern,scuzele pe care i le-am adresat Dumnealui pentru tonul virulent al unor interventii de-ale mele care s-au bazat din pacate pe o neintelegere din partea mea al anumitor aspecte pe care Dumnealui dorea sa le sublinieze,sper sa mi le acceptati si Dvs.

Opinie solidară cu comentariul 2  0

Ironia e ca D-l Stern nu face nici una nici alta. Din ce spune el situatia din Romania nu confirma dar nici nu infirma(!) teza de “popor ales”. O fi adevarata, sau falsa, dar aceasta teza nu poate fi confirmata, sau infirmata, in cazul romanesc fiindca in Romania factorul inter-etnic a alterat receptarea acestui curent artistic. A avut loc o “etnicizare a perceptiei” iar acest lucru ce i-a facut pe artistii romani sa iasa voluntar din joc, sa se auto-excluda.

Dupa cum observa D-l Stern mai sus, aceast tip dinamica nu a avut loc doar in Romania, ea s-a repetat si in spatiul cultural german in legatura cu alte curente artistice, chiar si stiintifice (german psychology vs. “jewish sciences”/psychoanalysis).

Opinie solidară cu comentariul 0  2