caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Scena si Ecranul



 

Mediaşul- patru zile capitala filmului central-european

de (16-9-2012)

Timp de patru zile – între 3 şi 6 septembrie a.c., la Mediaş s-a desfăşurat cea de a doua ediţie a MECEEF – Mediaş Central European Film Festival -, singura manifestare cinematografică dedicată filmelor  din această regiune a Europei. Festivalul s-a născut din dorinţa unor oameni de cultură români şi străini de a promova atât arta cinematografică regională – o iniţiativă unică -, precum şi zona în care s-a organizat, centrul Ardealului, loc de convieţuire a unor minorităţi.

Regizorul Radu Gabrea

Cunoaşterea, prezentarea şi valorificarea culturii şi tradiţiilor specifice ale acestora au reprezentat de asemenea obiective ale manifestării, pe marginea ei organizându-se mai multe simpozioane. Ceea ce s-a întâmplat la Mediaş în aceste zile încearcă să fie şi un fel de aducere aminte a vieţii unor etnii care au trăit pe aceste meleaguri şi sunt pe cale de dispariţie şi mă refer la saşi, din ce în ce mai puţini la număr, dar a căror amprentă va rămâne întipărită în permanenţă asupra acestei regiuni – şi la evrei, memoria lor fiind păstrată doar de sinagogi şi cimitire. De aceea, printre iniţiatori, în afara regizorului Radu Gabrea, unul dintre cineaştii pasionaţi de cultura central-europeană, trebuie să–l menţionăm în mod special pe ziaristul american David Blum, cel care a sponsorizat restaurarea Sinagogii din Sighişoara (deşi ştia că acolo nu mai  există nici un evreu), precum şi o serie de personalităţi din Mediaş ca doctorul Radu Oprean, primarul Mediaşului, Teodor Neamţu, consilierii săi dar şi populaţia Mediaşului care a sprijinit iniţiativa.

Alegerea Mediaşului pentru acest festival a fost o idee inspirată. O combinaţie a construcţiilor medievale cu cele în stil baroc, multe dintre ele renovate, evoca o atmosferă familiară pentru participanţii din ţările central-europene, cea pe care o regăseşti şi la Liubliana sau Zagreb, Viena sau Praga, Budapesta sau Cluj. Seara, pe străduţele luminate cu felinare, care induc misterul, puteai să crezi că te afli în oricare dintre aceste oraşe. Semnificaţia acestei manifestări a fost percepută de foarte multă lume, dovadă marele număr de sponsori şi parteneri care au contribuit la realizarea ei (deşi cu multe dificultăţi, a menţionat Radu Gabrea).,

Filme, filme, filme

La competiţia propriu zisă au participat şapte ţări: Polonia, Slovacia, Ungaria, Austria, Slovenia, Cehia şi România cu pelicula „Crulic”, drama tânărului român, închis nedrept într-o închisoare din Polonia unde moare în urma grevei foamei. Au existat şi alte secţiuni tematice, de pildă „Artişti români la Hollywood”, cu un simpozion dedicat lui Edward G. Robinson sau secţiunnea „alegerea preşedintelui”, filmul ucrainean al regizorului Dan Edelstyn, „Cum să reînvii un imperiu cu vodca”, portrete de scenarişti – scenaristul armean Serghei Paradjanov şi scenaristul şi scriitorul Răsvan Popescu. A existat  şi o secţie de filme documentare reflectând viaţa evreilor dinainte de primul război mondial şi în perioada interbelică, prezentate în holul Sinagogii din Mediaş. Dacă anul trecut  ţara invitată a fost Israelul, anul acesta onoarea i-a revenit SUA. Proiecţiile, vizionate de mai multe mii de medieşeni, (cu 40 la sută mai mulţi ca anul trecut), au avut loc la cinematografele Mediensis, Traube, în Piaţa Primăriei şi la Sinagogă..

. La Centrul de Documentare şi Informare a Romgaz s-au desfăşurat două simpozioane care s-au înscris în cadrul proiectului pan-european „Crea.Re” şi s-au concentrat asupra valorificării culturilor locale. Participanţii la simpozion au avut posibilitatea să pună întrebări unui grup din care au făcut parte artişti (Marcel Iureş) şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, inclusiv primarul Mediaşului , precum şi reprezentantul Ministerului Culturii. S-au dezbătut modalităţile şi mijloacele prin care pot fi mai bine valorificate elementele culturii locale, atragerea iniţiativei particulare, schimbul de experienţă cu participanţii din diferite ţări ale acestui proiect, mijloace de finanţare, sprijinul local şi al statului..

Câştigătorul competiţiei, filmul polonez „Rosa

În cadrul  ceremoniei de închidere, desfăşurată în Piața Primăriei în fața unui public extrem de numeros, au fost anunţaţi câștigătorii celei de-a doua ediții. Astfel, juriul ,din care au făcut parte aqctori, regizori, critici de film şi specialişti în istoria cinematografiei din România şi străinătate, a decernat premiul pentru cel mai bun film  creaţiei poloneze “Rosa” , în regia lui Wojciech Smarzowski, “pentru calitatea realizării și expresivitatea limbajului cinematografic, precum și pentru curajul abordării unui subiect sensibil specific istoriei Europei Centrale” .O peliculă ce prezintă cu duritate extremă suferinţele populaţiilor aflate în centrul încleştării armatelor, victime ale circumstanţelor istorice, sentimentele de ură şi răzbunare, declanşate de război şi, în mijlocul nenumăratelor tragedii – mila, dragostea, dorinţa de a ajuta, chiar până la sacrificiu – a unor personaje care, în pofida circumstanţelor tragice, şi-au păstrat omenia

Scenă din filmul câştigător, „Rose”

.

 

 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
INSECTARUL CU FLUTURI

Lana îmi povesteşte despre bărbaţi ca despre un insectar cu fluturi ea spune că atunci cînd iubeşti lumea îţi stă...

Închide
44.200.49.193