caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Poeme, Eseuri, Proza



 

Nu e altceva decât o bancă

de (23-9-2012)
1 ecou

Primăvara nu îmi aflu pacea uşor, oriunde, oricum.

Parcă toate gâzele desmorţite de razele dulci

Se învârt în jurul capului meu.

Doar pe banca noastră, scufundată de anii prea mulţi,

Ştii, vechitura cu fiarele ruginite, cu şuruburi slăbite,

Cu vopseaua ştearsă de atâta şezut,

Cu lăstarii de cucută răsăriţi prea devreme-mprejur,

Cu aceeaşi groapă săpată de vreme

Şi de tălpile celor neliniştiţi ori doar obosiţi,

E locul în care uit apăsările care mă calcă.

Seara mă apropiu de ea ca un urs hăituit.

Îmi scufund privirea în apa verzuie a lacului pregătit pentru somn.

Târziu, o broască trecută prin iarnă sub ferestre de ghiaţă

Îşi descântă moluştele cu o romanţă.

Din când în când îmi arunc privirea pe numele tău

Scrijelit pe spătarul băncii odată, demult.

Mă învăluie liniştea ca o apă grea.

Nu e altceva decât o bancă.

A fost banca noastră.

De atâta vreme, e doar banca mea.

Ecouri

  • itzhak bareket: (28-10-2012 la 16:36)

    …sfasitul poemului e surprinzator , nostalgic , elegic , cu un gust de cafea neagra-amaruie , dupa chefuri srasnice pe o banca inmbatranita…



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Elegie

Marele oras cum era numit in poezia expresionista (G.Trakl) a devenit un strigat anticipator al multor rele in secolul XX

Închide
35.153.106.141