Î.P.S. Datev Hagopian, primatul Bisericii Apostolice Armene din România, în dialog cu Msgr. György Jakubinyi, arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia, administrator apostolic al Ordinariatului pentru Armenii Catolici din România.
La Gherla sărbătoarea Sfântului Grigore Iluminatorul, creştinătorul armenilor, este o zi de pelerinaj care reuneşte în Oraşul Armenesc (Armenopolis) de odinioară armenii catolici din Transilvania şi fraţii lor de rit apostolic de Bucovina, Moldova şi Muntenia, precum şi oaspeţi de peste hotare din Ungaria învecinată sau Armenia îndepărtată. Anul acesta sărbătoarea Sfântului Grigore Iluminatorul a stat sun semnul întâlnirilor.
Cea mai semnificativă şi mai impresionantă întâlnire a fost cea dintre întâi stătătorii bisericilor armene din România: Înalt Preasfinţia Sa Datev Hagopian, primatul Bisericii Armene din România şi Eminenţa sa Monseniorul Győrgy Jakubinyi, arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia, administrator apostolic al Ordinariatului pentru Armenii Catolici din România. Cei doi înalţi prelaţi s-au mai întâlnit anul trecut la pelerinajul de Sfânta Maria Mare de la Dumbrăveni, dar aceasta a fost cea dintâi vizită la Gherla a arhipiescopului Datev – armean originar din Irak, cu înalte studii în Europa occidentală . Ambii arhiepiscopi şi-au exprimat bucuria de a fi împreună şi dorinţa de conlucrare pentru păstrarea tradiţiilor armenilor din România. Au trecut umăr la umăr în coloana procesiunii deschise de cavalerii mantiilor roşii de la Gheorgheni şi armencele îmbrăcate în costume tradiţionale; s-au aşezat vizavi la loc de cinste în timpul serviciului divin, apoi au discutat surâzători şi relaxaţi între ei şi au poposit în mijlocul pelerinilor, tot împreună, subliniind înţelegerea şi conlucrare frăţească.
De Sfântul Grigore Iluminatorul pelerinii sosiţi la Gherla s-au întâlnit şi cu cei doi politicieni reprezentativi ai armenilor din România senatorul Varujan Vozganian, vicepreşedintele PNL, şi Varujan Pambuccian, deputatul minorităţii armene şi liderul Grupului Parlamentar al Minorităţilor din Camera Deputaţilor, dar şi cu ambasadorul Armeniei, excelenţa sa Hamlet Gasparian care – după cum a declarat – revine la Gherla pentru a retrăi în fiecare an spiritul comuniunii cu conaţionalii săi de pe meleagurile carpato-dunărene.
Întâlnirea peste timp cu Kristóf Szongott – profesorul de liceu cărturar şi publicist, cronicarul vieţii armeneşti din Gherla, în epoca ei de glorie – a avut loc prin lansarea versiunii româneşti a cărţii
Kristóf Szongott:Oraşul liber regal Gherla (1700 – 1900), metropola armeano-maghiară – carte lansată la Gherla în 23 iunie
Metropola armeano-maghiară, cel de al treilea volum al amplei Monografii a Oraşului Liber regal Gherla(1700 – 1900) publicată în Oraşul Armenesc la cumpăna veacurilor al XIX-lea şi al XX-lea. Lucrarea – tălmăcită de subsemnata, îngrijită de istoricul şi cercetătorul Lucian Nastasă şi publicată de editura Ararat din Bucureşti, cu sprijinul material al Uniunii Armenilor din România – este rodul unei succesiuni faste de întâlniri şi înlesneşte întâlnirea esenţială dintre cititorii de limbă română cu istoria, tradiţiile şi cultura fraţilor lor stabiliţi în veacul al XVII-lea în Transilvania şi deveniţi cu timpul armeni maghiari. În acelaşi timp cartea constituie şi un instrument pentru cercetătorii din România, preocupaţi de istoria armenilor autohtoni.
Întâlnirea cu arta armenească a avut loc la sediul noului centru comunitar armenesc – un alt spaţiu al întâlnirilor – unde au fost prezentate într-o paralelă semnificativă lucrări vechi de peste două secole, aparţinând patrimoniului de artă armenească din Gherla şi lucrările pictoriţei Azaduhi Varduca Horenian (originară din Gherla, actualmente preşedinta UAR Cluj)
Vernisajul expoziţiei „Ofrandă spiritualităţii armene”, cuprinzând lucrări de Azaduhi Varduca Horenian
reunite sub genericul Ofrandă spiritualităţii armene. Piesele compozitorilor armeni Djivan Gasparian şi Alexander Harutunian, interpretate de Cornelius Zirbo, elev în clasa a VI-a la Liceul de muzică Sigismunf Toduţă din Cluj, au completat în mod fericit evenimentul.
Pe mine, ca de fiecare dată, m-a impresionat cel mai mult întâlnirea de la masa comună a pelerinilor care, potrivit tradiţiei, a fost aşternută sub bolţile spaţioase şi răcoroase ale pivniţei casei parohiale. Farfuria cu aganciabur – tradiţionala supă de armenească de urechiuşe acrită cu hurut – pe care majoritatea pelerinilor o aşteaptă timp de un an – a fost numai unul dintre gustoasele feluri de mâncare, servite câtorva sute de comeseni înfometaţi.
Armencele din Gherla sunt zânele bune ale Sărbătorii Sfântului Grigore. Ele pregătesc cu săptămâni înainte hurutul acrişor şi miile de urechiuşe de aluat cu carne care sunt puse la congelator aşteptând ziua cea mare. În ajunul sărbătorii tot ele gătesc bucatele gustoase, aştern mesele lungi din pivniţa casei parohiale – întotdeauna cu câteva locuri în plus pentru pelerinii neanunţaţi (pentru că aşa cum scrie şi în cartea lui Szongott, nimeni nu trebuie lăsat să plece însetat sau înfometat ).
Armence din Gherla îmbrăcate în rochii tradiţionale, în catedrala Sfânta Treime
În ziua sărbătorii armencele gherlene, îmbrăcate în rochii de mătasă împodobite cu pasmanterie, iau parte la procesiune şi cântă în corul bisericii acompaniind vocile solistelor, dintre care se distinge cea a Júliei Kirkósa, renumita cântăreaţă de operă, descendenta unei vechi şi de seamă familii din Armenopolis. Şi tot ele, armencele din Gherla, se metamorfozează în timp record în gospodinele neobosite care umplu castroanele cu aganciabur aburind şi farfuriile cu delicioasa friptură de vită sau aleargă pe scările pivniţei şi printre şirurile de mese, mereu zâmbitoare şi pline de solicitudine. Şi tot ele , după terminarea sărbătorii, vor strânge mesele, vor spăla sutele de farfurii şi vor pune la loc tacâmurile şi vesela în aşteptarea ediţiei de anul viitor al sărbătorii Sfântului Grigore Iluminatorul.
Asta nu înseamnă că bărbaţii nu au partea lor de contribuţie, mai ales la cumpărături şi dereticarea bisericii şi parohiei. Eu am să-l amintesc doar pe Ioan Esztegár, preşedintele Uniunii Armenilor din Transilvania, un om plin de suflet, energie şi umor – orchestratorul şi dirijorul evenimentului – care spune că această sărbătoare este asemenea unei nunţi în familie. În fiecare an, de Sfântul Grigore Iluminatorul, familia armenilor gherleni, cu mic cu mare, susţine cu forţe proprii, cea mai importantă întâlnire din Oraşul Armenesc.