Avem douǎ cifre certe: la localele din iunie, 4,5 milioane de voturi pentru listele USL la consiliile judeţene. La referendum, 7,5 milioane de votanţi pentru demiterea lui Traian Bǎsescu. Dacǎ la alegerile parlamentare s-ar prezenta 11 milioane de alegǎtori (cifra maximǎ înregistratǎ în ultimii 4 ani), voturile tuturor nemulţumilor de actualul Preşedinte ar reprezenta procentajul uriaş de 68%.
Este evident cǎ între aceştia se aflǎ şi o parte din votanţii PPDD, România Mare, PNG şi ai altor partide mai mici. Sǎ zicem, cam 10% (trebuie ţinut cont cǎ nu întregul electorat al acestor partide, mai ales al PPDD, a votat pentru demitere). Deci, din perspectiva rezultatelor referendumului, USL ar fi îndreptǎţit sǎ spere, în toamnǎ, un scor de 58-60%. Asta ar fi varianta cea mai optimistǎ pentru ei.
Aceste calcule sunt valabile pentru ziua referendumului. Când cei 7,5 milioane nu ştiau cǎ votul lor a fost inutil. Cei mai mulţi dintre ei vor agrea explicaţia furnizatǎ de cǎtre cei pe care îi simpatizeazǎ, adicǎ liderii USL: Traian Bǎsescu nu a jucat cinstit când a îndemnat la boicot iar Curtea Constituţionalǎ a judecat pǎrtinitor. O parte însǎ va acuza pe aceiaşi lideri USL de lipsǎ de viziune tacticǎ şi vor aprecia drept nedemne şi costisitoare maşinaţiile prin care au încercat sǎ rǎstoarne, post-factum, rezultatul înregistrat de Biroul Electoral Central. Câţi sunt într-o parte, şi câţi în alta, ne pot spune doar sondajele fǎcute dupǎ 29 iulie. Le luǎm în ordinea efectuǎrii, nu în cea a publicǎrii.
Sondajul CSOP, efectuat între 10-13 august, a fost dat publicitǎţii dupǎ 15 zile, practicǎ pe care am mai constatat-o la începutul anului („Manipularea prin omisiune”, 22 Februarie). Conform acestuia, USL se aflǎ pe un trend uşor descrescǎtor, ajungând la 50%. Sondajele în care înregistra scoruri mai bune nu au fost publicate, motivele le gǎsiţi în articolul citat mai sus. Interesant este cǎ în acest sondaj ni se prezintǎ douǎ serii de rezultate, aparent puţin diferitre între ele.
Explicaţia din Evenimentul Zilei, care a publicat sondajul „în exclusivitate”, cǎ una din seriile de date ar reprezenta intenţia de vot la o prezenţǎ mai micǎ (47% din eşantion) şi cealaltǎ, la una mai mare (49%), e cam ermeticǎ, drept care încerc sǎ o desluşesc. Principala diferenţǎ între cele douǎ serii de date constǎ în faptul cǎ, pe când în prima dintre ele Iniţiativa Civicǎ de Centru-Dreapta şi Noua Republicǎ nu sunt cotate deloc, în cea de-a doua ele apar cu 3% şi 2%, în timp ce PDL şi PPDD înregistreazǎ scoruri diminuate cu 2%, respectiv 1%. Asta înseamnǎ, cel mai probabil, cǎ prima serie de date a fost obţinutǎ folosind o listǎ de rǎspunsuri care nu conţinea cele douǎ formaţiuni, iar a doua – una în care acestea au fost adǎugate. Concluzia este cǎ cei doi actori noi ar avea potenţial de a colecta voturi de la actualii votanţi PDL şi PPDD, precum şi de la cei indecişi.
IRES a publicat rezultatele unui demers interesant: o serie de sondaje la intervale mici, în perioada fierbinte de dupǎ referendum. USL a înregistrat un maxim de 64% în 30 iulie, imediat dupǎ scrutin, dupǎ care a început o pantǎ descendentǎ (61% pe 30 iulie, dupǎ anunţarea rezultatelor oficiale ale BEC, 59% pe 21 august şi 54% pe 22 august, dupǎ anunţarea hotǎrârii CCR). Oscilaţii de 5% în interval de o zi sunt rar întâlnite, dar trendul descrescǎtor este evident.
CSCI înregistreazǎ în mod tradiţional rezultate favorabile USL (dupǎ cum CSOP este favorabil PDL). Nu se dezminte nici acum, când sondajul efectuat imediat dupǎ decizia CCR (21-23 august) situeazǎ USL la 62%. Dacǎ însǎ ne uitǎm la rezultatele anterioare ale aceleiaşi agenţii (67% în mai, 64% în iulie) observǎm şi aici tendinţa de scǎdere a intenţiei de vot pentru USL.
Concluzia comunǎ a celor trei sondaje este cǎ, dupǎ ce USL a reuşit sǎ capitalizeze antipatiile electoratului faţǎ de actualul Preşedinte, a început sǎ piardǎ din pricina frustrǎrilor celor care s-au simţit înrolaţi într-o armatǎ prost condusǎ. Probabil, cele trei luni care urmeazǎ vor schimba agenda publicului. Mǎ aştept sǎ înceapǎ ping-pong-ul „- Ce prostii aţi fǎcut fǎcut la guvernare! – Ba voi le-aţi fǎcut!”.
Cele 6 luni de guvernare ce i-au fost oferite USL-ului înaintea alegerilor constituie un fel de probǎ de lucru. Spre deosebire de alte alegeri, în care opoziţia critica guvernarea şi promitea marea cu sarea, de astǎ-datǎ electoratul are prilejul de a judeca ambele tabere comparându-le performanţele şi contra-performanţele. Ceea ce, una peste alta, nu-i rǎu deloc.
Acest material a aparut pe situl romanialibera.ro pe data de 29 august – preluat cu permisiunea autorului.