caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica SPUNE



 

Insemnări pe un iPhone. Delirul Schengen

de (17-3-2013)
4 ecouri

 
Trenul Schengen nu opreste in haltele Romaniei. Controversatele discutii sunt un ping-pong de zbateri sterile intre politicieni si intre cetatenii europeni.

De la refuzul categoric olandez din aprilie 2012 privind aderarea Romaniei la spatiul Schengen si pana in prezent nu se observa nici o imbunatarire.

Lasand dezbaterile europarlamentare, ma opresc la situatia reala din Bulgaria, Romania si la cea din Europa Occidentala.

Exodul romanilor si al bulgarilor isca revolta cetatenilor germani, ai britanicilor. Daily Mail, Deutsche Welle si atatea alte publicatii occidentale rezuma groaza, ostilitatea, si cresterea unei atitudini discriminatorii din partea localnicilor.

Din schimburile mele de ganduri, opinii cu diversi prieteni din Franta, Germania si Elvetia reiese dezamagirea lor in urma Europei unite sub steagul albastru si instelat. Toate relele sunt puse pe seama “uniunii”, de la crize economice si pana la descresterea binefacerilor sociale de dinainte. Sunt nemultumiti de sprijinirea tarilor slab avansate precum Grecia.

Reportaje de ultima ora precum cele dedicate romanilor ajunsi in orasul german Duisburg pun intrebari multiple si foarte putine raspunsuri.

In primul rand vina e a unei tari in care conditiile de viata nu ofera locuri de munca, o legislatie corecta privind combaterea infractionalitatii si lipsa de perspective. Ar trebui aplicata legea de pedepsire indiferent de etnie, de pozitie sociala, de loc in nomenclatura actuala. Se cheltuiesc sume uriase in toata lumea pentru detentia infractorilor. Ma intreb in Romania unde construirea de sosele, de refacere a infrastructurii agricole nu pot fi folosi acei condamnati, recidivisti ca mana de lucru contra cost, binenteles.

Pe de alta parte toleranta democratica, usurinta conditiilor de aciuire a imigrantilor doritori de a incasa ajutoare sociale, mai mari decat veniturile din Bulgaria, Romania sporesc fluxul autocarelor pline de petitionari, aspiranti la o viata noua, indestulata.

O conditionare directa a cererilor si programe noi de integrare ar redresa situatia conflictuala din Marea Britanie si din Germania. Daca in tarile natale grupurile de imigranti nu au invatat sa se comporte in societate ( sa bea din sticla pe strada, sa arunce gunoaiele te miri unde, sa fure, sa cerseasca sa) in noile tari de adoptie organismele pentru transfugi ar trebuie sa le puna in vedere regulamentul de ordine in societatea democratica, libera, de respectare a acesteia. E nevoie de agenti sociali, de asistenta specializata si de mult control. In caz contrar accesul trebuie interzis si retrimisi in tara de origine.

Un acord intre tarile membre ale Uniunii Europene de munca politieneasca (doar exista si Europolice) ar putea monitoriza mai departe elementele criminale.

S-a vazut ca mii de delincventi in Regatul Unit poseda palate si domenii poleite in lux in tara.

Refuzul aderarii la Schengen este alimentat nu numai de ispravile romanilor- infractori (furt de tablouri, alba-neagra, retele de prostitutie etc) ci si de insuccesul din politica interna romaneasca.

In sprijinul acceptarii noastre in randul europenilor de prima mana, caci altfel am devenit tapi ispasitori pentru orice fara drept de apel, e nevoie de schimbarea mentalitatii, de luarea directa de pozitie pe toate fronturile. In urma cu ani am fost martor la un protest in Canada cu privire la scumpirea exagerata a tigarilor, soldata cu esecul ridicarii pretului.

Vocea cetateanului devine forta, devine factor decisiv, initiator de schimbari.

Rasfoiesc comentarii, opinii pe net, dialoghez cu prieteni, si uneori constat cu regret ramasul la parerea ca “padure fara uscaturi nu exista”.

  • “Pai violatori sunt si in America!”

Da, exista. Insa in cazul iesit din comun al unui pericol social – un individ cu antecedente penale reuseste ca in plin aeroport international bucurestean sa acostezte o tanara nipona pe care apoi o violeaza si o ucide. Predatorii sexuali sunt aspru judecati si monitorizati in America.

– “  Oare de ce sunt preferate romancele ca menajere pentru nemti? Ca sunt harnice, curate si cinstite… acum nu zic ca nu exista si exceptii. Copiii care merg la scoala, veniti din Romania, au un bagaj de cunostinte mult mai avansat decat cei din tara lor… Medicii nostri sunt cautati dincolo, pentru ca au invatat medicina cu stetoscopul la gat, nu pe calculator… si exemple sunt nenumarate.”

Un altfel de comentariu vine sa accentueze ca noi suntem buricul pamantului. Nu dezaprob calitatile multora dintre cei plecati din Romania. In Europa multe cadre calificate accepta salarii sub nivelul european, accepta conditii de munca refuzate de localnici. O egalizare a drepturilor la munca vine cu acceptarea statutului de rezident ori de cetatean in noua tara.

Un interviu (in cotidianul Der Spiegel) al ministrului de interne german Friedrich confirma tendintele de refuz al aderarii Romaniei si ale Bulgariei in spatiul Schengen. Remarcile sale ii aduc si critici, controverse. Asa cum mentionam mai sus nu refuzul ori acceptarea aderarii rezolva stagnarea exodului de imigranti in Uniunea Europeana, ci un nou program de monitorizare si de combatere a infractiunii transfrontaliere, ale abaterilor antisociale. Multe dintre publicatiile germane critica afirmatiile sale.

„Oare Ministrul German de Interne Friedrich se foloseste de temerile legate de saracia imigranţi si de mafie ca instrument în campania sa electorală? (..) Dar Germania nu este singura tara., Olanda si Franța, ambele cu un guverne centru-stânga, social-democrate completează registrul de respingere a aderarii „(Berliner Zeitung)

Ca riposta la declaratiile Ministrului de Interne Friedrich se recunoaste in alte declaratii de presa germana ca procentajul imigrantilor romani calificati, cu intenrii bune este de optzeci la suta. Numai ca despre acestia se vorbeste mai putin.

Ecouri

  • Christina Vlad: (4-1-2014 la 18:05)

    Wolfgang Scheida s-a nascut în 1968 în Brasov.În 1986 a absolvit scoala germana „Johannes Honterus”, dupa care a studiat în Bucuresti fizica-chimie.A ales apoi sa studieze filosofie, științe politice și teologie în București și Hamburg. Primele experiențe jurnalistice în presa scrisă și on-line au fost în „Dilema” / București, „Financial Times Germania”, „cash”.

    Între 2001 și 2007 a lucrat la „Bild”.

    Din iulie 2007 are functii de conducere la cotidianul WELT ONLINE.

    Ca prim articol, aparut astazi online la acest cotidian, este revolta pe care W. Scheida nu si-o mai poate stapâni.Si asta pe buna dreptate caci, de câteva zile, auzi la stiri doar „românii si bulgarii”.

    http://www.welt.de/debatte/kommentare/article123536569/Ich-bin-Rumaene-und-dieses-Gerede-leid.html

    În aceste zile nu este placut sa fi român.Motivul acestui disconfort este surprinzator pentru cineva care de aproape 20 de ani traieste în Germania si care este obisnuit cu reținerile din partea politicienilor și mass-media, mai ales când este vorba despre „ceilalti”. „Ceilalti” sunt acum românii si bulgarii.

    Si pentru prima data în toti acesti ani ai mei am sentimentul ca discutia declansata este nefondata si inutila.

    „Românii și bulgarii” suna acum ca o migrație în masă terifianta, ca un tsunami mortal pornit din marea Neagra si care aduna totul pâna la Berlin si Londra.

    „Românii și bulgarii” – nu mai pot auzi, scrie autorul articolului.În mod ironic, britanicii care sunt o natiune multietnica, au organizat de luni de zile o campanie agresiva.”Migrantii vin sa ne ia locurile de munca” a fost titlul cotidianului „Daily Express” care îsi anunta cititorii ca „hoarde” din Balcani vor veni de pe 1 ianuarie pe insula.

    Sunt român si ma doare aceste discutii.

    În Europa există libera circulatie dar, unii ar trebui sa fie considerati de clasa a doua care se aseaza la masa pisicilor.

    Se vorbește de „români și bulgari”,ca și cum ar fi o febra aftoasa.

  • florin predescu: (5-1-2014 la 00:15)

    Verbul a fi se scrie cu doi i,
    SA FII.

    -Ma doare aceste discutii-
    Se pare ca „E” mai multe nu (discutii) ?
    Se scrie MA DOR.
    Daca tot e sa fim romani educati si rasati.
    Sa scriem corect in limba natala.

  • Christina Vlad: (5-1-2014 la 10:15)

    Domnule Predescu,

    va multumesc pentru interventie.Am observat singura greselile.Îmi cer scuze. Era însa prea târziu pentru ca erau deja afisate.

    Nu ma supar însa când sunt corectata.Din contra, va multumesc.

    Graba strica treaba… 🙁

    „Limba natala”…aveti dreptate însa, din pacate, nu prea mai am cu cine sa o conversez. Copii mei nu au nici un interes.



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Tinereţe în stil românesc

După ce ai dăruit tot, viaţa renaşte... precum un mister, // Primeşti lumina chiar aici, foarte jos. // Chiar şi...

Închide
44.192.16.60