Comments on: Florentin Smarandache – un savant polivalent

By: Giura Gheorghe

Giura Gheorghe — Wed, 01 May 2013 17:03:29 +0000

Doamne, acest om a fost coleg cu mine de clasa la Lic. Pedagogic Craiova. (1969/1974)

By: Tudor Păroiu

Tudor Păroiu — Thu, 24 Nov 2011 07:01:25 +0000

Dacă cineva contestă pînă şi definiţia lui neutrino spunînd că nu are masă nu mai am ce comeneta, aşa cum aţi spus pe oamenii de ştiinţă “trebuie sa-i respectam”.Filozofia este făcută să rupă barierele convenţiilor umane ca şi ştiinţa, eu v-am dat cîteva exemple unde teoriile ştiinţei au fost revizuite şi vă pot da multe exemple ştiinţa nu poate să se autodepăşească dacă oamenii nu cred acest lucru. Multe şcoli în lume în spaţiu sau în timp au ţinut pe loc ştiinţa din cauza conservatorismului lor.O nouă teorie a relativităţii spune cam aşa “Legea relativităţii generalizate sau teoria T*R*G* orice entitateunivers este relativă faţă de orice sistem referenţial atît ca entitate cît şi ca univers al entităţilor finitinfinite care o formează. Din această teorie rezultă o mulţime de alte teorii ale generalizării, această teorie este imaginea reflectată a realităţii relativului absolut al lumii convenţionale finitinfinite.Şi să reţineţi spaţiul neconvenţional nelimitat nu este deformabil este deformabil doar spaţiul convenţional al unei sau altei entităţi univers.
G1* Transformarea, spaţiul si timpul convenţional oricărei entităţiunivers sînt relative faţă de orice sistem referenţial interior sau exterior acestora.Desigur orice noutate este greu de digerat asta nu înseanmnă că trebuie aruncată la coş înainte de a fi analizată cu mai multă atenţie, poate o să ne trebuiască.
G2* Forma, existenţa şi spiritul oricărei entităţiunivers sînt relative faţă de orice sistem referenţial interior sau exterior acestora.
G3* Libertateaconstrîngerea oricărei entităţiunivers este relativă faţă de orice sistem referenţial interior sau exterior al acesteia.
G4* Democraţia oricărei entităţiuniverse este relativă faţă de orice sistem referenţial interior sau exterior acseteia.
Etc.”După cum recunoaşteţi ştiinţa nu are ultimul cuvît dar nici nu a ajuns vreodată la limita unei cercetări şi nici nu va ajunge.Noi nu sîntem în stare să măsurăm nelimitatul indiferent dacă este spaţiu sau timp sau transformare noi doar comparăm spaţile (mai exact dimensiunile) spaţiului unei entităţi cu ale alteia şi nimic mai mult.Să înţeleg că transcedentalul lui Kant sau fenomenologia lui Husserl este vînt?.

By: Anton

Anton — Wed, 23 Nov 2011 19:16:37 +0000

Dle Paroiu, nu are nici un sens sa bagam in aceeasi oala geometria, “parerile altora” etc etc si sa facem un guias din toate.

“Teoria relativităţii a apărut în două variante de ce credeţi că s-a gheneralizat?”

Dle Paroiu, teoria relativitatii nu s-a “gheneralizat” de la sine. Einstein le-a creat pe ambele!

In 1905 el a creat teoria relativitatii simple, care este foarte usor de inteles si este de fapt o simplificare a teoriei relativitatii generalizate, teorie pe care a finisat-o in 1912 si care tine cont nu numai de spatiu si timp, ci si de gravitatie!
In varianta “generalizata”, Einstein a intrat in amanunte, aratand ca insasi spatiul este deformat de masa obiectelor existente, fie ele particule sau…stele.
In aceasta varianta a teoriei relativitatii, gravitatia este integrata in sistemul spatiu-timp, schimbandu-i geometria.

Cat despre faptul ca exista si particule neutrino care au masa extrem de mica, dar totusi diferita de zero, deocamdata problema nu e clarificata. Exista pareri dupa care intreaga noastra conceptie despre fizica moderna va trebui schimbata in viitorul apropiat.

Dar nu cu “pareri” bazate pe vant!

Ba chiar unii cercetatori cred ca aceasta problema va fi in masura sa explice chiar “existenta noastra”.

“We may need to invoke extra dimensions or we may need to abandon the sacred distinction between matter and antimatter. If the latter is the case, neutrino mass may reveal the very origins of our existence.”

Totusi, rezultatele respective (ale experientelor de determinare a masei particulelor neutrino si a oscilatiilor lor) sunt inca neconfirmate (“The LSND experiment at the Los Alamos National Lab also reported evidence for neutrino oscillations, but this is unconfirmed.”):

http://hitoshi.berkeley.edu/neutrino/PhysicsWorld.pdf

Deocamdata fizica moderna nu are ultimul cuvant in domeniu. Este o perioada de cautari intense si de speculatii. Dar efervescenta existenta in domeniul ideilor este entuziasmanta pentru unii fizicieni.

Cum se vede din parerile specialistilor (pe care trebuie sa-i respectam, pentru ca nu e vorba de “pareri simple, bazate pe inspiratie sau pe nimic” ci ele sunt bazate pe experiente), modelul standard al particulelor nu este perfect si fizicienii asteapta mari schimbari in viitorul apropiat.

“One thing is certain, we are sure to learn a lot more about
neutrinos in the coming years.”

By: Tudor Păroiu

Tudor Păroiu — Wed, 23 Nov 2011 09:28:59 +0000

Neutrino sau neutrinul este o particulă elementară neutră cu spinul 1/2, extrem de ușoară, ==totuși cu masa mai mare ca 0==, ce participă doar în procesele intermediate de interacțiunile slabe și gravitaționale. Neutrino este un lepton. Simbolul său este litera greacă ν (n sau niu).

By: Tudor Păroiu

Tudor Păroiu — Wed, 23 Nov 2011 09:07:19 +0000

Desigur şi geometria euclidiană a rămas în picioare chiar dacă a apărut cea neeuclidiană.Asta nu înseamnă să ascundeţi părerile altora pentru că nu vă convin.Teoria relativităţii a apărut în două variante de ce credeţi că s-a gheneralizat? faceţi o mare eroare luînd relativul drept absolut,(absolutul nostru este doar un absolut covenţopnal ca şi adevrul şi altele) spuneţi că neutrino nu are masă, Giordano Bruno a fost ars pe rug chiar dacă avea dreptate. Pînă la ce limită se poate măsura masa pentru că pînă la limita perfecţiunii nu se poate măsura cu siguranţă ca atare nici pînă în apropierea lui zero. Dacă vă interesează infinitul pe care îl ştiaţi ca şi convenţia dumneavoastră sau a altora despre infinit este limitată, mai mult infinitul dumneavoastră este un infinit limitat pentru că oricit de departe ar merge imaginaţia dumneavoastră ea se termină o dată cu existenţa dumneavoastră şi cu puterea ei de imaginaţie ori universul merge dincolo de orice imaginaţie şi nu imaginaţie a rentităţilor existente ci şi al entităţilorunivers în veacul vecilor.Acesta este nelimitatul, infinitul lingvistic pe care îl sugeraţi este doar o convenţie lingvistică limitată.Să nu credeţi că încerc o polemică cu dumneavoastră eu doar prezint o altă reflectare a aceluiaşi subiect şi nu fac evaluări.

By: Anton Constantinescu

Anton Constantinescu — Tue, 22 Nov 2011 18:10:53 +0000

Acest domn Paroiu ilustreaza aici un punct de vedere comun in domeniul
pseudostiintific. Ce-i drept ultimele rezultate obtinute in
experimentele efectuate cu ajutorul LHC au stimulat intr-un mod
extraordinar interpretarile pseudostiintifice!

Nu voi discuta aici lucrurile care nu merita a fi discutate din
opiniile acestui domn. Astfel, daca pentru dansul “infinit” si
“nelimitat” sunt lucruri cu totul diferite, voi face numai mentiunea
ca ele sunt de fapt sinonime. Nu intru in …lingvistica!

Dar ma voi referi la ecourile pe care le-au starnit ultimele rezultate
legate de vitezele superluminice ale unor particule de tip neutrino.
Contrar parerii multora, acest rezultat (care nu este inca considerat
de intreaga lume stiintifica decat provizoriu in ciuda efectuarii a 16
000 de masuratori! Asta da probitate stiintifica!) nu contrazice
Teoria Relativitatii Generalizate a lui Einstein! Afirmatii de tipul
“….sper că a auzit că viteza luminii a fost depăşită şi nu doar
teoretic ci şi practic” sunt false. Pentru ca teoria relativitatii nu
se refera la particule de masa de repaus zero, ci doar spune ca nici o
particula de masa de repaus diferita de zero nu poate fi accelerata
ca sa atinga sau sa depaseasca viteza luminii.

Exista o ratiune clara pentru care viteza luminii nu poate fi atinsa
sau depasita: in momentul cand viteza unei particule de masa non-zero
ar atinge viteza luminii, masa ei ar ajunge infinita! Incercati sa
inlocuiti datele in formulele respective si veti ajunge la aceeasi
concluzie. Evident ca acesta este motivul pentru care teoriile dlui
Smarandache nu sunt luate in serios in lumea stiintifica.

Nu voi lua in discutie palavrageala sofistica a dlui Paroiu, dar voi
spune cateva lucruri despre semnificatia acestui rezultat, daca el va
fi confirmat.

In primul rand, cand s-a afirmat ca Mecanica lui Newton a fost
detronata de Einstein, exprimarea respectiva a fost deficienta.
Mecanica lui Newton a ramas perfect valabila pentru viteze si mase
mici! la fel acum cand unii spun ca Teoria relativtatii Generalizate a
lui Einstein a fost rasturnata de aceste rezultate, exprimarea
respectiva este tot …deficienta!

Teoria relativitatii generalizate a lui Einstein va ramane in picioare
pentru eternitate!

Dar ce s-a schimbat? De fiecare data cand o teorie stiintifica este
“rasturnata”, in realitate ea este inlocuita cu alta teorie care nu
darama volumul imens de confirmari ale vechii teorii, ci doar o
completeaza pentru situatii limita. E atat de simplu! Vechile teorii
(valabile pentru un domeniu larg) sunt inlocuite cu altele noi, din ce
in ce mai precise pentru un domeniu experimental si mai larg. Aceasta
este evolutia stiintifica.

In acest caz specific se poate spune ca de mai multe decenii a existat
teoria ca ar putea exista viteze superluminice. Acele particule (de
masa imaginara) au fost numite prin anii ’60, “tahioni”. Ulterior s-a
renuntat la ideea respectiva.

As vrea sa remarc faptul ca oamenii de stiinta au fost extrem de
precauti cand au comentat ultimele rezultate de la LHC. Ei nu se
ingramadesc sa afirme prostii, ca semidoctii!

Deci, pana acum stim ca:

1. Teoria relativitatii a lui Einstein a ramas bine mersi in picioare.
In continuare este valid punctul de vedere rezultat din aceasta teorie
dupa care nici o particula de masa de repaus ne-zero nu poate fi
accelerata la nivelul la care ea poate trece “prin” aceasta valoare,
sa ajunga la viteze super-luminice!

2. Exista tipuri de particule de masa zero, ca in cazul particulelor
neutrino, care in teorie pot atinge si chiar depasi aceasta valoare
(viteza luminii)

3. Ultimele experimente de la LHC sugereaza ca avem deja un asemenea
caz, desi inca nu avem rezultate definitiv confirmate

4. Acest rezultat sugereaza ca pot avea loc in viitor unele
modificari ale teoriilor actuale care pun sub semnul indoielii
posibilitatea deplasarii in timp, spre trecut, a unor particule cu
masa de repaus zero (deci nu a ..noastra!).
Pana acum stim ca putem chiar si noi, in principiu, calatori in
timp…spre viitor. Paradoxul gemenilor este real! Inca nu stim nimic
mai mult, decat poate despre …particulele de masa de repaus zero,
ceea ce nu prea il intereseaza pe “omul mediu”.

Sper ca am fost foarte clar!

Punct!

By: Tudor Păroiu

Tudor Păroiu — Tue, 22 Nov 2011 12:10:35 +0000

Domnul anton Constantinescu sper că a auzit că viteza luminii a fost depăşită şi nu doar teoretic ci şi practic. Aş dori să- i spun că nelimitatul există indiferent dacă dorim sau nu noi cei limitaţi ca existenţă.Din întîmplare limitele noastre sînt toate finite şi în acest context discuăm, în realitate universul în sine este nelimitat pe toate domeniile lui de existenţă. O întrebare simplă şi nu cu intenţii rele, doar ca lămurire ce face matematica dincolo de infinit pentru că ea nu poate lcra acolo dar E=mc2 dacă E tinde nu doar către infinit ci spre nelimitat? Cine merge în nelimitat masa sau viteza sau amîndouă? Neputinţa noastră nu însemnă că trebuie să nu acceptăm nelimitatul Au apăriut pe piaţă şi alte cărţi în care filozofia actuală este extrapolată şi unde primează simultaneităţile şi paradoxu ca legi generale ale universului în sine, să nu ne credm superior cînd limitele noastre sînt peste tot.Şi la domnul Smarandache valorea şi nonvaloarea sînt simultane depinde de entitateaunivers interpretată şi de cea care interpretază dar să nu uităm de unde am plecat.ÎN final să nu credem că totul este relativ cu excepţia teoriilor lui Einstein.

By: Teodor I. Burghelea

Teodor I. Burghelea — Tue, 12 Jul 2011 08:27:02 +0000

Revin cu o precizare suplimentara asupra sitului http://www.arxiv.org invocat in articolul de mai sus.

Nu este vorba de o revista stiintifica virtuala (in sensul ca articolele postate nu sunt supuse unui “peer review process”) ci doar de un repozitoiu virtual. Functiile principale ale acestui sit sunt:

– postarea articolelor pe acest inainte de publicarea lor in revistele de specialitate (indexate in Scopus si cu un sistem riguros de “peer review” – uneori pana la cinci referenti anonimi) ofera un anumit fel de “protectie” impotriva conflictelor de interese ce pot sa apara intre grupuri de cercetare cuncurente si a “imprumutului” de idei.

– acest ofera cititorilor posibilitatea de a consulta gratuit (accesul la revistele serioase de specialitate se face numai pe baza de abonament care, pentru multe institutii, nu este deloc ieftin) rezultatele colegilor de breasla.

In orice caz, trebuie sa fie foarte clar ca numarul de “publicatii” arxiv (inca odata, sunt postari, nu publicatii) (140 mentionate in articolul de mai sus) nu spune absolut nimic: oricine poate posta zece articole pe zi, nu exista un colectiv stiintific care sa le inspecteze calitatea.

By: Teodor I. Burghelea

Teodor I. Burghelea — Tue, 12 Jul 2011 06:25:18 +0000

Fiindca numarul de citari ale Dlui Smarandache mi s-a parut oarecum suspect (“autorul, co-autorul, editorul şi co-editorul a 139 de cărţi şi a peste 175 lucrări ştiinţifice” este de obicei la un pas de Premiul Nobel, in cazul in care articolele sunt publicate in reviste serioase si citate in mod constant), am indraznit sa arunc o privire pe ISI Web of Knowledge:

Citation Report
Author=(Smarandache F*)
Refined by: Subject Areas=( COMPUTER SCIENCE, ARTIFICIAL INTELLIGENCE OR COMPUTER SCIENCE, THEORY & METHODS OR COMPUTER SCIENCE, INFORMATION SYSTEMS OR STATISTICS & PROBABILITY )
Timespan=All Years. Databases=SCI-EXPANDED, SSCI, A&HCI, CPCI-S, CPCI-SSH, IC.

Rezultatul cautarii a fost:

Results found: 22

Sum of the Times Cited [?] : 5
View Citing Articles
View without self-citations

Average Citations per Item [?] : 0.23

h-index [?] : 1

Situl de indexare a cercetarii stiintifice Scopus prezinta un rezultat oarecum similar:

Documents
24 | Add to my list
References 311
Citations
14 View citation overview
h Index
2 View h-Graph The h Index considers Scopus articles published from 1996 forward
Co-authors 24
Web search 1182
Subject area Computer Science
Engineering
Mathematics

Acceptand ca ISI Web of Knowledge si Scopus functioneaza corect (si personal nu am auzit nicioadata contrariul), lucrurile nu stau foarte bine. Drept comparatie, va pot spune ca un doctorand bun poate atinge usor un factor h egal cu patru (adica cel putin 4 articole citate de patru ori).
Si totusi, care este explicatia acestei discrepante dintre cele “175 lucrari stiintifice” si rezultatul afisat mai sus? Interpretarea mea este ca Dl Smarandache a publicat foarre mult in “jurnale fantoma”, adica de o calitate indoielnica si, in mod cert neindexate de ISI Web of Knowledge ori Scopus.

In final ar trebui sa fim mai putin entuziasti in fata cifrelor astronomice (“139 de cărţi şi a peste 175 lucrări ştiinţifice”) si, inainte de a “promova” cu usurinta “genii locale” sa invatam sa fim critici si onesti cu noi insine.

By: Adrian

Adrian — Tue, 12 Jul 2011 04:04:57 +0000

De acord cu ceea cu ultimul comentariu al lui Anton Constantinescu. Am descarcat doua “carti” kindle “Experimental paradoxist Linguistics” si “If anything can go wrong pass it on to someone else”. Cea de-a doua carte este inclusa in totalite in prima. Plus ca jumatate din cea de-a doua carte se repeta. Ceva de genul cu 10 pagini scrise au rezultat 2 carti de 40 de pagini. Paradoxal nu? Anumite proverbe romanesti sunt prezentate ca “Florentin’s Law” fara a mentiona sursa iar anumite constructii dau dovada de insensibilitate: “Since the paralytic has lost both his legs in a car accident, he has one foot in the grave”. Sunt sigur ca nu astfel trebuie incurajati oamenii paralizati, glumind ca sunt cu un picior in groapa. In plus oamenii paralizati nu si-au pierdut picioarele, ci doar nu le mai simt.
r-nicula, sunt de acord sa ne sustinem valorile acolo unde exista valoare, dar nu la fel ca in cazul lui Anton Constantinescu, am fost entuziasmat pentru o clipa, am investit $2 in literatura autorului, am cautat pe internet mai multe detalii despre nominalizare (o organizatie romaneasca l-a recomandat) si despre biografia autorului, desi a fost asistent la o Universitate in SUA, a preferat un doctorat in Rep. Moldova, iar site-ul sau profesional arata departe de a fi profesional.
Ah, cred ca am invatat ceva de la el, e mai bine sa critici decat sa raspunzi criticilor, extrapolare de la sintagma auzita la televizor la meciurile de fotbal: atacul e cea mai buna aparare.