A pune in discutie fie aeronave mici, fie mari nu ni se pare corect. Ele nu se elimina ci se sprijina reciproc pentru constituirea unui centru intermodal competitiv central european. Aeronavele de mare capacitate aterizeaza pe pista aeroportului fie din motive strategice, fie ca avione cargo de marfa. Referitor la lungimea pistei aerodomului din Timisoara atragem atentia ca ea este de 3,5km, cea mai lunga din euroregiune (celelalte aeroporturi de pe o raza de 150km pot fi doar aeroporturi de sprijin – Arad cu pista de 2km si posibilitate de extindere redusa datorita autostrazii realizata acum; Szeged 1,2km şi fără posibilităţi de extindere, Caransebes 2km, etc). Lungimea de 3,5km este asadar favorabila spre deosebire de pista din Cluj Napoca pentru care ca sa ajunga la 3,2 km (lungime minima admisa) este nevoie de schimbarea unui curs de apa si a centurii rutiere realizata acum, cu costuri de timp si financiare imense pe care le vom plati noi.

Aeroportul TRAIAN VUIA beneficiaza si de suficient teren rezervat pentru viitoare extinderi, atat ce priveste terminale de pasageri, transport cargo, o posibila a doua pista sau un centru expositional, centru de afaceri, hoteluri etc.

Din studiile noastre componenta CARGO a aeroportului poate fi elementul cheie al terapiei de soc de introducere a municipiului Timisoara ca pol de crestere la nivel global, prin rolul sau de centru intermodal de distribuire a marfii pentru o zona central europeana importanta. Majoritatea mărfii care intră in Europa este manipulată prin porturile nord-europene (astazi 70% din marfurile care intra din Asia in Europa trec prin porturile Rotterdam, Antwerpen si Hamburg, sau prin aeroporturile din aceiasi zona, din care peste 20% se intorc in Europa de Est si Centrala). In politica europeana aceasta situatie trebuie să se schimbe din cauza problemelor de cost financiar si de suprasolicitare a transportului rutier si feroviar din Europa de nord-vest. Una din variantele posibile este constituirea la Timisoara, in jurul aeroportului Traian Vuia, cu componenta sa CARGO a unui centru intermodal de distribuire a produselor din Asia spre Europa Centrala, respectiv spre Sudul Poloniei-Cehia-Slovacia-Austria-estul Italiei-tarile fostei Jugoslavii.

Faptul ca pentru redresarea fiabilitatii aeroportului din Timisoara este nevoie de viziune si de bani, suntem de acord. Planul aprobat pentru dezvoltarea Aeroportului International TRAIAN VUIA Timisoara prevede o extindere in etape. Etapele se pot grupa in două majore si anume cea pentru dezvoltarea nodului intermodal pentru pasageri si cel pentru marfă. In principiu fiecare din acestea au surse de finanţare total diferite. Administraţia aeroportului a depus in 28 februarie 2013 o cerere de finanţare în cadrul TEN-T Agency pentru realizarea studiilor necesare dezvoltării infrastructurii de transport intermodal, cu adresa de înaintare „Proposal TENtec nr. 2012-RO-91007-S(25992452)” si cauta solutii pentru atragerea de fonduri pentru componenta cargo. Deasemeni sunt cautate surse de finantare prin Consiliul Judetean Timis pentru realizarea unei accesibilitatii rezonabile rutiere (de pe autostrada-centru prin extinderea la 4 benzi a drumului pe linga Giarmata si de pe autostrada-est prin construirea unui drum expres cu ocolirea Remetei si cu scopul si de deservire a Centrului Logistic Remetea finantat de Comunitatea Europeana) si a unei accesibilitati feroviare (de pe reteaua nationala prin racordul de la Remetea si prin racordarea la reteaua regionala Timisoara-Lipova a aeroportului cu Timisoara).

Aceaste variante atractive (extinderea componentei de pasageri pe de o parte si de cargo si strategice pe de alta parte) fac ca lupta pentru suprematia controlului aeroportului din Timisoara sa fie acerba.

Timisoara 10.062013 Dr arh Radu Radoslav