Asa l-am cunoscut si eu pe Eugen Doga, cu ani in urma, la un cocktail oferit de Academia de Stiinte a Republicii Moldova cu ocazia unui congres al Academiei Romano-Amaricane care se tinea pentru prima oara la Chisinau. Fata de fotografie, existau doua diferente: Eugen Doga avea parul mai negru, iar in locul pianului era o masa pe care erau asezate mai multe sortimente din minunatele vinuri moldovenesti, pe care gazdele (academicienii din ramura agricultura-viticultura), ne tot indemnau sa le gustam. Si le-am gustat. Iar conversatia noastra a curs cu usurinta.

Nu-mi amintesc exact ce am vorbit, dar am si acum in minte muzicalitatea vorbelor lui Eugen Doga, la fel cum muzica sa are poveste, as indrazni sa o numesc “muzica epica”. Cel putin mie asa imi suna.

Ascultati valsul, celebrul de acum vals care a inconjurat lumea si care a cules atatea aprecieri, ascultati-l si veti auzi negresit povestea, fara a mai fi necesare cuvintele.

Vazusem deja filmele Lautarii si Satra cand l-am cunoscut pe Eugen Doga, ii retinusem numele tocmai pentru ca muzica filmelor mi-a placut foarte mult. Dar, citind articolul de fata, am aflat atat de multe despre Eugen Doga, pe care, desi l-am intalnit personal, nu l-am cunoscut indeajuns. Apreciez bogatia de informatii pe care autoarea articolului ne-o ofera, despre un personaj a carui creatie ne-a adus si ne va mai aduce atata bucurie.

Te felicit pentru acesta apetenta a ta pentru valorile adevarate ale contemporaneitatii, in cazul de fata, Eugen Doga.

Intr-adevar lumea nu-l stie de multa vreme din cauza manifestarii sale in orizontul rusesc datorita situatiei Basarabiei romanesti inghitite de marele colos rusesc. Dar noi, cei din tara si mai ales cei din proximitatea basarabeana, il cunoastem de multa vreme si i-am putut aprecia valoarea inca de pe atunci.

Am vazut filme realizate de el in colaborare cu Loteanu, pe care de asemneni l-am cunoscut (si am fotografii cu el, am participat la diferite manifestari de cinstire a personalitatii lui Doga organizate la Chisinau dar si la Iasi, de pilda, de catre societatea “Plai mioritic” condusa de Ioana Irimia si inca aletele.

Dar mai ales am reperat la el comuniunea spirituala cu “plutonul’ creatorilor basarabeni, in frunte cu Grigore Vieru care, prin ardoarea lor sincera si prin valoarea lor profunda, au avut rolul esential in pastrarea identitatii nationale in Basarabia si au fost liderii emancipari neamului de oprimarea sovietica.

In ultimul timp ne-am vazut din nou la Congresul de eminescologie de la Chisinau unde am cuvantat si unul si altul, fiecare despre modul sau de a se raporta la nemuritorul Eminescu. Exista si niste poze de atunci, din sept 2013.