> Nu se precizează în comentariul de mai sus- cine pedepseste pe judecătorí? Și cine pedepsește pe Președinte ? (în cazul când nu aplică deciziile CC. bineînțeles.)

Deşi dv. nu răspundeţi de regulă la întrebările ce vin uneori de la mine, eu vă răspund, desigur în măsura în care ştiu, sau găsesc răspunsurile.

Judecătorii CCR

”Judecătorii Curții nu vor beneficia de imunitate. Cererea de urmărire penală în cazul unui judecător CCR nu va fi făcută de Ministrul Justiției, ci de procurorul general, pentru actele penale”, a explicat Dorneanu. 20.03.2018. Sursa.

Deoarece v-aţi referit înainte la subiect:

10. Părţile sunt obligate să-şi angajeze un avocat?

Părţile nu sunt obligate să îşi angajeze un avocat pentru a le asista sau reprezenta în faţa Curţii Constituţionale. În cazul în care doresc, părţile au posibilitatea să fie asistate sau reprezentate, prin avocaţi cu drept de a pleda la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (art.30 alin.(5) din Legea nr.47/1992), şi anume avocaţi definitivi care au o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani de la definitivare.

În ceea ce îl priveşte pe Preşedinte

Suspendarea din funcţie

În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.

Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Punerea sub acuzare

Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.

Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.

Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. Sursa.

E presiune sau nu? Un judecător CCR, chemat la o întâlnire de omul Cotroceniului

Judecătorul Curţii Constituţionale Petre Lăzăroiu că a fost chemat de unul dintre consilierii preşedintelui Klaus Iohannis să-i transmită că se cere emiterea unui decret de revocare a sa din funcţie. Consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu spune că a fost o discuţie pur teoretică.

Relatarea discuţiei de către dl. Lăzăroiu: „M-am întâlnit cu doamna Simina Tănăsescu (consilier prezidenţial – n.r.), la cererea dânsei. Am fost la Facultatea de Drept, unde avea examene. M-a rugat prietenos să vin până la dânsa că are o misiune ingrată. Mi-a spus: <> (o cerere de laAsociaţia VeDem Just, prin care solicită preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, să pună în discuţie mandatul lui Petre Lăzăroiu – n.r). Zic: <<ştiu, e o aberaţie, circulă de vreo două săptămâni, eu nu iau în consideraţie>>. Păi da, dar zice: <>. Cu ce obiect?<< Păi, decret de revocare a ta>>. Zic: <<Ştii bine că nu are niciun temei, nu are nicio prerogativă>>. <>. Eu am zis: <>”.

Administraţia Prezidenţială a arătat că: „Consilierul prezidenţial doamna Simina Tănăsescu s-a întâlnit joi, 14 iunie, cu judecătorul Petre Lăzăroiu la sediul Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti pentru a-i înmâna acestuia două cărţi de specialitate pe zona dreptului financiar. (…) A avut loc o discuţie pur teoretică pe marginea solicitării asociaţiei civice VeDem Just, o discuţie tehnică, între doi profesionişti de drept constituţional, care nu a implicat în niciun fel Instituţia preşedintelui României. Drept urmare, sunt complet neadevărate şi nefondate orice fel de speculaţii sau insinuări cu privire la eventuale presiuni exercitate asupra judecătorului Petre Lăzăroiu (…)”.

Este amestecată şi o cunoştinţa de-a noastră, deseori publicată pe ACUM. Judecătorul Cristi Dănileț a declarat pentru G4Media că asociația Ve Dem Just (el fiind un fondator al ei – vm) nu a trimis la Cotroceni nici un fel de adresă și nici n-a cerut președintelui să emită decretul de revocare al judecătorului Petre Lăzăroiu. Dănileț mai spune că asociația s-a adresat doar președintelui CCR, Valer Dorneanu să ia măsuri. ”Noi nu vedem soluția prin decret de revocare. Așteptăm răspunsul de la CCR”. Sursa.

Rămâne întrebarea de ce s-a dus să vorbească cu dl. Lăzăroiu pe această temă tocmai Consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, care i-a spus la telefon d-lui Lăzăroiu, atunci cand a fixat întâlnirea cu el, că “are o sarcină ingrată“. Aceasta o ştiu chiar de la dl. Lăzăroiu, dintr-un in interviu de azi la TV.. Pe Simina Tănăsescu mi-o amintesc bine, deoarece a fost apărătoarea fără succes a preşedintelui Iohannis în faţa CCR, Guvernul fiind reprezentat de Ministrul justiţiei Tudorel Toader.

Actualizare. Am urmărit astăzi un interviu interesant cu judecătoarea de la Tribunalul Municipal Bucureşti, d-na Mădălina Afrăsinie.

Am aflat de la dânsa că judecătorii trebuie să aplice deciziile CCR din momentul publicării lor în Monitorul Oficial. Dacă nu le aplică, riscă se le fie aplicate lor sancţiuni disciplinare care pot merge până la excluderea din magistratură. Tot dânsa spunea că aceasta nu se aplică preşedintelui ţării, deoarece Constituţia nu prevede un termen explicit. Concluzia mea: răbdare şi fără tutun, care dăunează grav sănătăţii.

Iohannis a renunţat la “penali” după ce a fost amendat de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) pentru discriminare. Folosirea termenului de “infractor” denotă continuarea aceluiaşi gen de război, cu acelaşi gen de terminologie, specifică predecesorului său T. Băsescu (“I-am ciuruit!”).

Mă întreb dacă acesta este limbajul pe care îl recomandă studenţilor săi autorul articolului, dl. Laurenţiu Gheorghe, asistent didactic la o universitate din ţară, la Catedra de Filosofie Politică și Filosofie Morală.

Cred că dacă mitingul PSD a fost văzut ca “mediocru” de dl. Iohannis, atunci riscurile percepute de dânsul ar fi trebuit să fie neglijabile, dar violenţa limbajului indică ceva diferit pentru cei care au văzut care a fost adevărata amploare şi reuşită a acestui miting.

> În România există un singur stat și pe acest stat îl reprezint eu.

Este ce a spus într-adevăr azi preşedintele K. Iohannis în conferinţa sa de presă.

“L’état, c’est moi”, adică statul sunt eu, este o expresie care este atribuită regelui Ludovic al XIV al Franţei.

“Louis XIV a adus Franța la vârful puterii absolute, iar cuvintele sale “L’etat c’est moi” (“Eu sunt statul”) exprimă spiritul unei reguli în care regele deținea toată autoritatea politică. Absolutismul lui l-a dus la un conflict cu hugenoţii și papalitatea, cu repercusiuni dăunătoare”.

Spune dl. Iohannis: “Este nevoie de o dezbatere largă, este nevoie de o discuție cu toți, absolut toți actorii interesați și poate este nevoie, sigur, la sfârșit, ca poporul român să-și spună părerea. Poate este nevoie de clarificări în Constituție chiar”.

Scopul d-lui Iohannis era să justifice de ce decizia CCR, care a statuat clar în conflictul constutuţional dintre preşedenţie şi guvern, poate fi relativizată şi amânată prin laaaargi discuţii publice şi un referendum. Mai doreşte şi “clarificări în Constituție”, pe care le-a făcut deja CCR în decizia sa. Să nu uităm că CCR şi nu altcineva clarifică Constituţia, motiv pentru care se şi numeşte Curte Constituţională. Iar schimbarea Constituţiei, dacă la aceasta se referă Iohannis, poate fi şi ea făcută cândva, cu calm şi înţelepciune, dar aceasta nu va schimba soarta d-nei Kovesi, care se decide acum.

” (…) pe acest stat îl reprezint eu” pare să fie poziţia lui Iohannis în ceea ce priveşte implementarea de către dânsul a deciziei Curţii Constituţionale legate de revocarea şefei DNA L.C. Kovesi şi, implicit, opinia preşedintelui ţării asupra domniei legii şi nu a oamenilor.

Este pe scurt de ce nu pot fi de acord cu ideile exprimate de K. Iohannis în conferința sa de presă de astăzi.

Recomand totuşi citirea transcrierii integrale a conferinței de presă date publicității de administrația prezidențială, deoarece este instructivă şi revelatoare /Red. V.M.