> (…) sunt convins că în momentul în care veți decide să citiți întregul text, sau dacă veți face acest lucru, veți înțelege că subiectul era altul.

Am înţeles deja din titlu care este subiectul, dar m-a deranjat/derutat altceva şi am spus-o cu claritate. Nu are rost să mă repet.

> Din dorința sinceră de a vă veni în ajutor în această încercare, precizez că textul nu era „un studiu istoric”, ci un eseu, așa cum am menționat la un moment dat.

Nu am găsit cuvântul “eseu” în eseul dv., dar oricum este vorba de un lucru secundar care nu oferă nici un fel de ajutor.

> Revenind la aspectul pe care l-am discutat, aveți dreptul să respingeți orice, dar cred că nu aveți dreptate.

Suntem în aceeaşi situaţie, cu diferenţa că agresiunile recente ale Rusiei putiniste sunt fapte binecunoscute şi nicidecum ipoteze/speculaţii.

> (…) dar vă avertizez cu toată deferența că păcatul vanității este cel mai grav dintre toate.

DEX: VANITÁTE, (2) vanități, s. f. 1. Ambiție neîntemeiată; dorință de a face impresie; orgoliu, trufie, îngâmfare, înfumurare. 2. (La pl.) deșertăciune, zădărnicie.

Spre deosebire de dv., eu nu mă refer în nici un fel la calităţile dv. morale, adică nu fac greşeala (elementară) să cad în ad hominem. M-am ocupat în comentarii cu stricteţe doar de ideile dv. şi, dacă va mai fi cazul, vor proceda la fel şi pe viitor.

Din nefericire, ne confruntăm cu o penurie de state pașnice, de aceea singurii care au avut motive de fericire vara aceasta au fost petroliștii, care au vândut mai mult combustibil decât oricând statelor care au organizat manevre militare în Europa, în Extremul Orient și în atâtea alte zone. Sunt convins de acuratețea celor menționate de dumneavoastră, dar îndrăznesc să vă recomand să nu-i luați prea mul în serios pe generali și pe diplomați, cu toții angajați într-un război cu banii contribuabililor. Dacă măcar 10% din cele spuse de aceștia s-ar fi confirmat, lumea ar fi fost distrusă, iar noi n-am mai discuta despre război. Războiul aduce beneficii multora, dar înseamnă și costuri, câtă vreme discursul despre război aduce beneficii similare, dar nu costă aproape nimic pe termen scurt.

Cât despre România și Polonia și perspectiva de potențiale ținte ale agresiunii rusești, aceste două țări se confruntă cu expatrierea masivă a populației active și cu dileme vizând organizarea internă și opțiunile de politică externă, fără ca rușii să aibă vreun amestec. Chiar dacă admitem că o agresiune ar viza aceste țări, aceasta nu va putea fi combătută cu armele achiziționate din Statele Unite sau din Europa Occidentală, nici prin reintroducerea serviciului militar obligatoriu sau prin resuscitarea propagandei patriotarde care s-a întors împotriva inițiatorilor.

Ar fi multe de spus, dar nu mai insist, menționez doar că ideea de agresiune s-a modificat substanțial în ultimele decenii. Războiul se poartă într-adevăr, dar în zona tarifelor, a monedelor și a resurselor, iar aici inteligența înlocuiește cu succes rachetele. Din păcate, de prea multe ori aceasta nu este secondată și de etică, atât în Rusia cât și în rândurile concurenților acesteia.

sunt convins că în momentul în care veți decide să citiți întregul text, sau dacă veți face acest lucru, veți înțelege că subiectul era altul. Sunt convins că dispuneți de resurse inepuizabile de indulgență/rezistență.

Din dorința sinceră de a vă veni în ajutor în această încercare, precizez că textul nu era „un studiu istoric”, ci un eseu, așa cum am menționat la un moment dat.

Revenind la aspectul pe care l-am discutat, aveți dreptul să respingeți orice, dar cred că nu aveți dreptate. Nu intenționez să continui pe această temă, lăsând timpul să confirme sau să infirme opiniile fiecăruia, dar vă avertizez cu toată deferența că păcatul vanității este cel mai grav dintre toate.

Sub titlul: “Путин поручил готовиться к ядерной угрозе”, adică: “Puțin a ordonat pregătirea pentru o ameninţare nucleară”, agenția rusă Interfax a publicat un articol, din care redau textul în română a doua extrase:

1. “Președintele Putin, în concluziile de la ședința Consiliului de Securitate (al Rusiei-n.tr.) a ordonat ca în cel mai scurt timp să se facă inventarierea și complectarea rezervelor de mijloace de apărare individuală a cetățenilor față de amenințările de atac nuclear, chimic și bacteriologic, atât pentru perioada de timp pașnic, cât și pentru perioada de conflict militar”, a comunicat Agenția Interfax.

“Trebuie analizat cum corespund aceste mijloace de apărare realităților acestor zile”, a adăugat Putin.

2. Primul vice-premier responsabil cu industria militară, Dmitrii Rogozin, a precizat că necesitatea lichidării consecințelor unei lovituri nucleare sau chimice este impusă în legătură cu amenințarea utilizării de către SUA a unei lovituri globale-fulgerătoare.”

Cum să consideri, Stimate Domnule Soporan, că prin asemenea declarații Rusia este o țară pașnică, cu atât mai mult cu cât România, Polonia și țările Baltice vor fi primele victime a agresiunii Rusiei, o țară care s-a manifestat deja multiplu că nu se sinchisește să folosească forța când are Putin chef ?

În comentariu le-a pus în text clar şi uşor de parcurs, înţeles şi respins pe loc fără să mă adâncesc în studiul evoluţiei preţului aluminiului, preferând să move on.

În legătură cu riscurile unui conflict militar, îi pot asigura că suntem departe de așa ceva. Retorica diplomaților, unii din ei out of date, ne plasa și vara trecută în preajma reizbucnirii războiului în Peninsula Coreea, în urmă cu ceva timp lumea a tremurat la gândul că Rusia organizează cele mai ample manevre militare de după Războiul Rece, la fel de inutile ca și cei 2% cheltuiți pentru apărare de către statele membre NATO, iar astfel de povești ne vor mai fi spuse și de acum înainte.

Din păcate, autorii lor sunt animați de aceeași viziune, guvernarea prin frică și mitul Cetății Asediate, pe care istoricii l-au documentat încă în Evul Mediu. Luați în calcul și efectele crizei economice și faptul că armatele și complexele militaro-industriale sunt angajatori prea importanți pentru ca interesele lor să nu fie avute în vedere în mediile „diplomatice”.

Dacă veți urmări virajele pe care le-a cunoscut piața aluminiului din aprilie până acum, veți constata cât sunt de conectate interesele aliaților de ieri și de mâine, pe care exigențele bilanțului contabil îi transformă azi în inamici.

Iată ce am citit pe acest sit: https://www.finanz.ru/novosti/aktsii/lavrov-zayavil-o-riske-voyny-s-ssha-1027510276?utm_source=smi2
“Lavrov a declarat că există riscul unui război cu SUA-(Лавров заявил о риске войны с США)”.
Această declarație a fost făcută de șeful Ministerului de externe al Federației Ruse la canalul principal de televiziune al Rusiei “-Canalul UNU” -( Об этом в эфире “Первого канала” заявил глава МИД РФ Сергей Лавров.)

Citez din textul original (în traducere liberă):

“Statele Unite promovează o retorică rusofoba și acțiuni rusofobe, care pot conduce în final, la o confruntare militară între aceste două țări. Asemenea acțiuni, de tip -pas cu pas- cresc riscurile inclusiv ale unei confruntări militare, a spus Lavrov.

În altă parte am citit titlul aceleaşi declarații sub forma:”Suntem în pragul unui război” !!

“Curat pacifism-coane Mitica !”. Dupa o excelenta prezentare a contextului Centenarului, cu afirmatia că Rusia este eminamente pacifista, ati dat cum se spune: “cu dreptul in stangul,sau viceversa!”.

Am citit până aici şi am renunţat la Entuziasm, introspecție sau penitență, deoarece strecurarea unor idei ca cea de mai sus într-un text lung, format din fraze de până la 10 rânduri, m-a făcut să las această îndeletnicire altora mai indulgenţi şi/sau mai rezistenţi.

După ocuparea Crimeii şi intervenţiile lui Putin în estul Ucrainei, a vorbi despre “inamici imaginari” este echivalent cu a vorbi de exemplu despre fosta URSS ca despre o ţară eminamente pacifistă.