7 noiembrie 2018

COMUNICAT DE PRESĂ

privind cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

În ziua de 7 noiembrie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, determinat de refuzul explicit al acestei din urmă autorități publice de a aplica o lege adoptată de Parlament, și substituirea în acest mod, implicit, autorității legiuitoare, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului României.

Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi:

1. A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României și a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013.

2. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători (! – vm), cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, prim-ministrului, Senatului, Camerei Deputaţilor şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Liderul PSD nu a venit la Curtea Supremă. Le-a trimis un mesaj judecătorilor prin care a cerut amânarea procesului, pe motiv că nu și-a ales încă un nou avocat.

Decizia de condamnare fusese luată de doi dintre cei trei judecători ai completului. Al treilea a votat pentru achitare. În același dosar fosta soție a liderului PSD, Bombonică Prodana, s-a ales în prima instanță doar cu o amendă administrativă de 1000 de lei.

La Curtea Supremă pe Dragnea l-au așteptată zeci de susținători. În zona au ajuns, însă, și doi protestari #Rezist. Spiritele s-au încins, necesitând intervenţia jandarmilor. Surse: presa online.

Procesul fusese amânat pentru data de 5 noiembrie deoarece Dragnea vrea să angajeze un nou advocat.

Astăzi, 5 noiembrie, Dragnea a fost reprezentat de acelaşi avocat. Magistrații ar fi trebuit să discute astăzi, probele cerute, să citeze martori sau să facă audieri. Procesul s-a amânat însă din nou din motive procedurale: pentru ca să le dea avocaților posibilitatea “să studieze motivele depuse de ceilalți inculpați pentru apel”.

Noul termen este 3 decembrie 2018.

În primă instanţă (C3) suspendarea executării pedepsei de doi ani primită de Liviu Dragnea în dosarul ”Referendumul” a fost anulată, iar cele două pedepse au fost contopite, rezultând o pedeapsă totală de trei ani şi jumătate de închisoare cu executare. DNA a făcut recurs – pentru mărirea pedepsei la cei 7 1/2 ani ceruţi iniţial şi contra achitării pentru fals intelectual.

La ÎCCJ Dragnea mai are un dosar – 1810/1/2018 din 03.07.2018 – cu redeschiderea urmăririi penale într-un dosar Tel Drum. Pe 1 octombrie s-a luat decizia: dosarul va fi redeschis. Între timp au apărut elemente noi: o valiză cu documente interne ale firmei Tel Drum la care – se zice – procuratura nu avusese până acum acces.

Potrivit portalului instanţei, dl. L. Dragnea a deschis, pe 5 octombrie, proces împotriva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Colegiului de Conducere al acesteia şi cere anularea Hotărârii de Colegiu nr. 89/4 septembrie 2018. Procesul nu a primit deocamdată un termen de judecată.

Dl. Dragnea contestă la Curtea de Apel Bucureşti decizia Colegiului de conducere al Înaltei Curţi în cazul constituirii completului de judecători care judecă apelul împotriva sentinţei sale de condamnare. Sursa.

Ar fi interesant de aflat în ce măsură dânsul poate fi judecat de ICCJ înainte de apariţia deciziei în procesul pe care tocmai l-a intentat şi în ce măsură această decizie o poate afecta în general pe cea ce va veni de la ICCJ.

Motivul amânării: Dragnea vrea să angajeze un nou advocat, fapt pentru care instanţa i-a acordat amânarea.

În primă instanţă (C3) suspendarea executării pedepsei de doi ani primită de Liviu Dragnea în dosarul ”Referendumul” a fost anulată, iar cele două pedepse au fost contopite, rezultând o pedeapsă totală de trei ani şi jumătate de închisoare cu executare. DNA a făcut recurs – pentru mărirea pedepsei la cei 7 1/2 ani ceruţi iniţial şi contra achitării pentru fals intelectual.

La ÎCCJ Dragnea mai are un dosar – 1810/1/2018 din 03.07.2018 – cu redeschiderea urmăririi penale într-un dosar TelDrum. Pe 1 octombrie s-a luat decizia: dosarul va fi redeschis.

În legătură cu aceasta Dragnea a întocmit o acţiune – dosar 2538/1/2018 din 02.10.2018 – în care contestă o măsură asiguratorie (confiscare provizorie) într-un dosar legat de firma TelDrum.

Am răspuns în acest comentariu la doar un punct din cele scrise în articol. În esenţă, răspunsul meu a fost:

Constat că nu ai răspuns la întrebarea mea simplă „(…) exemple relevante de asemenea eforturi disperate ale d-lui Dragnea?” cu privire la intervenţiile sale în elaborarea Codului penal. Trag concluzia că NU ai nici un fel de dovezi, (…).

Am vrut să văd ce a mai publicat d-na Mincu în Revista 22 şi am găsit următorul articol interesant, din 19.06.2018. Sursa. În acesta d-na Mincu publică extrase din modificările făcute la Codul de procedură penală, despre care autoarea afirmă în titlu că au fost făcute “cu dedicatie pentru Dragnea si infractori”.

Oricât le-am citit şi recitit, mi s-a părut straniu cum a ajuns d-na Mincu la concluziile ei. Iată câteva exemple din CPP-ul modificat, cu scurtele mele comentarii:

– “Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive poate fi cerută în cazul în care soluționarea cauzei nu este semnată sau redactată de către judecătorul care a participat la proces” (“avatanjat Dragnea” – d-na Mincu).

Mie mi se pare o decizie de bun simţ! Ai decis ceva ca judecător, atunci semnezi pentru ce ai decis.

– Instanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi.

Sau avem încredere în judecători, sau nu… Lipsa de dovezi trebuie să acţioneze în favoarea bănuitului.

– Pentru arestarea preventivă vor fi necesare probe sau indicii temeinice , a fost eliminata ”suspiciunea rezonabila”

Ceea ce aduce a stat de drept.

– Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării, nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală.

Mi se pare corect! Se numeşte focalizare.

– Probelele referitoare la alte infracțiuni decât cea pentru care s-a emis mandatul nu vor avea nicio valoare, deoarece nu vor putea fi folosite în instanță.

Fuga după mai mulţi iepuri, pentru a se ajunge la o condamnare, are limite…