Abuz în serviciu, purtare abuzivă, fals intelectual – sunt doar câteva dintre acuzațiile pe care procurorii militari de la Parchetul General le aduc unor șefi din Jandarmerie și Ministerul de Interne, în dosarul violențelor de la protestul diasporei din 10 august, transmite Parchetul General.

Ordonanța procurorilor militari – prin care sunt puși sub urmărire penală șefii din Jandarmerie, Cucoș, Sindile și Cazan, și Dan Mihai Chirică, secretarul de stat din Ministerul de Interne, subordonatul ministrului de Interne Carmen Dan – arată fără dubiu că s-au falsificat date pentru a justifica intervenția în forță a Jandarmeriei și că ordinul de intervenție a fost emis ilegal. Acuzații multe și foarte grave care confirmă atât falsul comis pentru a justifica o intervenție de o violență nejustificată, complicitatea între conducerea Ministerului de Interne cu autorul falsificării ordinului de intervenție, cât și abuzul în sine comis prin intervenția violentă asupra oamenilor care protestau pașnic, unii dintre ei cu copiii alături, detaliu consemnat și de procurorii militari.

Acuzații și acuzațiile

Maiorul Laurențiu Cazan – în prezent șef al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti este acuzat de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals.

Comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică – secretar de stat pentru relaţia cu instituţiile prefectului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este acuzat de complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată.

Colonelul Gheorghe Sebastian Cucoș – în prezent prim adjunct al șefului Jandarmeriei Române este acuzat de complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participație improprie la purtare abuzivă în formă continuată, iar colonelul Ionuț-Cătălin Sindile, în prezent împuternicit inspector general al Jandarmeriei Române, este acuzat de complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participație improprie la purtare abuzivă în formă continuată, potrivit un comunicat al Parchetului General.

Colonelul Ionuț-Cătălin Sindile – în prezent șef al Jandarmeriei Române este acuzat de complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participație improprie la purtare abuzivă în formă continuată.

Faptele

În ordonanța procurorilor militari, de punere sub urmărire penală, se arată că maiorul Cazan Laurențiu Valentin<, în data de 10.08.2018, în calitate de comandant al acţiunii de menţinere a ordinii publice în cadrul manifestaţiei desfăşurate în Piaţa Victoriei, a creat aparenţa unei acţiuni legale de restabilire a ordinii publice şi a ordonat intervenţia în forţă pentru evacuarea participanţilor la protest, cauzând astfel o vătămare a drepturilor legitime ale protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire prevăzute de Constituţia României, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Ordinul de intervenţie pentru evacuarea pieţei a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice şi a art. 33, 34, 36 şi 37 din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române.

De asemenea a ordonat folosirea mijloacelor din dotare pentru evacuarea protestatarilor, cu consecinţa exercitării de către militarii din subordine a unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente, acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel decât în mod gradual și fără a înceta după realizarea scopului misiunii, producându-se vătămarea unui număr mare de participanţi la protest.

În noaptea de 10/11.08.2018 suspectul a determinat autorul scriptural al Jurnalului Acţiunilor Operative, întocmit la nivelul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, să consemneze în mod nereal ora 23:11 ca fiind cea la care prefectul municipiului Bucureşti a aprobat intervenţia în forţă pentru restabilirea ordinii publice în Piaţa Victoriei și ulterior a determinat folosirea Jurnalului Acţiunilor Operative ca dovadă a modului legal în care s-ar fi desfăşurat intervenţia în forţă.

Conducerea de la Interne, complice cu Cazan

Secretarul de stat Chirica Mihai Dan, comisarul șef de poliție, în noaptea de 10/11.08.2018, a uzat de autoritatea conferită de funcţia deţinută pentru a-l ajuta pe maior Cazan Laurenţiu să creeze aparenţa de legalitate a acţiunii de evacuare a protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei, exercitând presiuni asupra prefectului municipiului Bucureşti pentru a aproba formal ordinul de intervenţie în forţă, atât anterior, cât și ulterior orei la care acesta a fost emis de conducătorul forțelor de ordine, cauzându-se astfel o vătămare a drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire. Aparența de legalitate creată a permis forţelor de ordine din cadrul Jandarmeriei Române să folosească mijloacele din dotare pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei, cu consecinţa exercitării unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente, folosirea forței nefiind una graduală, uzând de mijloacele din dotare inclusiv împotriva copiilor, producându-se vătămarea unui număr mare de participanţi la protest.

Colonelul Cucoș Gheorghe Sebastian și colonelul Sindile Ionuț Cătălin, în noaptea de 10/11.08.2018, în lipsa unui ordin sau dispoziții fragmentare care să consemneze preluarea comenzii de la maior Cazan Laurențiu, prin ordinele date direct forțelor de ordine, au participat nelegal la conducerea operațiunilor și l-au ajutat pe acesta din urmă să pună în aplicare ordinul nelegal de intervenţie în forţă pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei, cauzând astfel o vătămare a drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire, cu consecinţa exercitării de către forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române a unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente, folosirea forței nefiind făcută în mod gradual și având loc inclusiv împotriva copiilor, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest.

Dora Vulcan, 21 septembrie 2018

Acest articol a fost preluat cu permisiunea redacţiei de pe situl Revistei 22

Comunicatul Parchetului Militar de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la Dosarul incidente violente 10-11 august 2018 – IUP in personam-SPM-PÎCCJ poate fi consultat aici.

(IUP = începerea urmăririi penale, SPM = Secţia parchetelor militare)

O manipulare ordinară prin care se pune semnul egal între plângerile făcute de inculpați împotriva magistraților și anchetarea penală/inculparea magistraților. Dragnea s-a folosit de acest fals pus în mișcare de Inspecția Judiciară, și perpetuat chiar de ministrul Tudorel Toader, pentru a-i putea demoniza și decredibiliza pe magistrați și pentru a putea pune sub semnul întrebării dosarele instrumentate sau judecate de aceștia. Este pentru prima oară de la înlăturarea lui Kövesi când condamnatul penal Dragnea își recunoaște fățiș aversiunea față de DNA, căreia îi cântă bucuros prohodul, deși Toader tocmai a nominalizat un viitor procuror-șef. Dragnea a susținut permanent până acum că nu are nimic cu instituția și că dorește cel mult înlăturarea unui membru al ”binomului”; un șef abuziv despre care spunea că nu mai are ce căuta la conducerea instituției.

„Cum e posibil ca două treimi dintre judecători să aibă dosar penal la DNA? Mă rog, la parchete, că DNA nu mai e”, a afirmat liderul PSD, perpetuând astfel falsul privind ”anchetarea” magistraților, când e vorba, de fapt, de plângeri ale justițiabililor, cel mai adesea anchetați chiar de magistrații împotriva cărora fac plângere, ceea ce nu înseamnă că magistrații ar avea și dosar penal și că ar fi ”anchetați”.

Moderatorul de la Antena 3 nu a insistat asupra acestei declarații și nici nu i-a atras atenția că perpetuează un fals.

Pe de altă parte, Liviu Dragnea a afirmat că va merge mai departe pe soluția unei amnistii.

„Ideea amnistiei nu e o glumă. Pentru mine amnistia nu este o iluzie juridică. Se vorbește despre un pachet de soluții ca să rezolve problemele. Să se găsească soluțiile ca efectele acestor protocoale nenorocite să fie șterse. Nu trebuie să se lungească mult. Nu e amnistie, în regulă, însă oamenii să nu mai plătească un cost al unei vânători de vrăjitoare. Să se judece fără a fi amenințat. Cum să creadă românul că un judecător este liber să judece. Aproximativ doi din trei magistrați au dosare penale. Cred că la un moment dat ministrul Justiției trebuie să analizeze propunerile de acte normative. Nu dau ultimatum nimănui, dar nu putem să vedem cum ies astfel de protocoale”, a declarat Liviu Dragnea la Antena 3, citat de Newsweek.ro.

Dragnea s-a folosit de un fals pentru a susține ordonanța amnistiei și grațierii

La scurt timp de la încheierea Comitetului Executiv al PSD din urmă cu o săptămână, Dragnea a invocat faptul că ”două treimi dintre magistrați” ar avea dosare penale, un fals ordinar lansat de Inspecția Judiciară și ambalată mediatic de ministrul de Justiție Tudorel Toader prin manipularea celor care nu fac distincția între o plângere penală și un dosar penal.

Faptul că o plângere se înregistrează la un parchet împotriva unui procuror nu presupune anchetarea sa penală, nici măcar că există suspiciunea comiterii faptelor reclamante în plângerea penală făcută împotriva sa. Este vorba strict de dreptul la justiție pe care îl are orice anchetat penal, cele mai multe dintre aceste plângeri fiind făcute chiar de cei anchetați de procurori. Este o practică și un dat al profesiei care vine la pachet cu condiția profesională a anchetatorului.

Or, Dragnea s-a folosit de această manipulare pentru a cere anularea protocoalelor cu SRI, altă obsesie manipulatorie prin care Dragnea a demonizat niște documente inofensive, care nu au fost până acum declarate ilegale dar în dosul cărora Dragnea vrea să justifice anularea sentințelor din propriile sale dosare, cu sugestia că, dacă sentințele au fost date în timpul funcționării protocoalelor, atunci și sentința ar fi una ilegală. Pune astfel egal între ilegal și ”nefiresc” – dacă e să ne amintim numai și termenul folosit de ministrul de Justiție Tudorel Toader pentru a putea demoniza protocoalele cele mult-hulite.

Recent, Inspecția Judiciară, brațul armat al puterii, manevrată de ministrul Tudorel Toader, a anunțat verificarea tuturor dosarelor magistraților, inclusiv cele în care s-au dat sentințe definitive și care au fost instrumentate de DNA.

Dragnea a cerut, în numele CEx al PSD, guvernului României, anularea unor protocoale cu SRI denunțate de fapt de directorul SRI, pentru a crea, astfel, terenul pentru anularea sentințelor date în perioada acestor protocoale – în fond instrumente prin care două instituții cu legi de funcționare diferite își pun de acord atribuțiile pentru a putea colabora, spre exemplu pentru interceptarea unor corupți care pun în pericol siguranța națională sau care prin faptele comise subminează economia.

El a mai spus şi că faptul că două treimi dintre magistraţi au dosare penale – perpetuând astfel manipularea – ridică semne de întrebare cu privire la libertatea lor de a lua decizii.

“A fost şi este în continuare foarte multă nemulţumire generată de aceste protocoale şi de asemenea de fapul că din informaţiile care au apărut în spaţiul public, două treimi dintre magistraţi să aibă dosare penale ridică semne mari de întrebare în ceea ce priveşte libertatea acestora de a adopta decizii”, a adăugat preşedintele PSD, fără a nominaliza unde ”a fost și este” această ”foarte multă nemulțumire”.

Liviu Dragnea s-a întrebat retoric dacă este normal ca justiţia din România să fie “penetrată” de SRI şi a susţinut, în acest context, că a aflat că ar exista un protocol de colaborare inclusiv între Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi TVR.

“Nouă ni se pare normal ca justiţia din România să fie penetrată de SRI atâţia ani de zile? Să existe protocoale între Parchetul General şi Ministerul Mediului? Între Parchetul General şi SRI? Vi se pare normal să existe un protocol între Parchetul General şi Curtea de Apel? Între SRI şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie? Am auzit că există un protocol şi între DNA şi TVR. Vorbesc serios. Chiar ar fi frumos. (…) Cineva mi-a zis ieri. Dacă e aşa, atunci e foarte grav. Nu ştiu ce implică acel protocol, dar am auzit, şi dacă e aşa, aş vrea ca măcar TVR-ul, că de la DNA am înţeles că nu are cine să vorbească, nu ştiu, cineva să ne spună dacă această informaţie e adevărată. De ce ar trebui să fie un protocol secret? De când are dreptul o instituţie judiciară să clasifice un protocol? Dincolo de faptul că de ce ar trebui să-l faci”, a mai susţinut Liviu Dragnea în urmă cu o săptămână.

Informația privind așa-zisul protocol cu TVR a fost dezmințită a doua zi chiar de instituție – încă un fals perpetuat de Dragnea. Era vorba, de fapt, de un protocol încheiat între TVR și Curtea de Apel București (și nu DNA!) încheiat pentru ca două instituții să-și armonizeze atribuțiile în așa fel încât TVR să poată ocupa o sală de ședințe în care avea să filmeze un serial documentar din domeniul justiției. Niciunul dintre protocoale încheiate de TVR nu se referă la DNA. Singurul care are tangență cu justiția este un protocol, încheiat în 2017, între TVR și Curtea de Apel București pentru punerea la dispoziția SRTV, cu titlu gratuit, a unei săli de judecată în vederea realizării unor materiale video.

Explicația pentru numărul mare de magistrați investigați de procurorii DNA

Iată ce povestește un magistrat după ce Inspecția Judiciară a lansat teza falsă a dosarelor penale pe care le-ar avea deschise la DNA mai bine de jumătate dintre magistrați.

Judecătorul Bogdan Mateescu, membru al CSM și fost președinte al Judecătoriei Vâlcea, scrie pe Facebook despre cazul unei femei, la care se referă drept doamna P, care de-a lungul anilor a făcut plângeri penale pe numele tuturor judecătorilor din instanța pe care a condus-o, care invariabil erau clasate.

„Colegii îmi spun că aproape fiecare instanță sau parchet are o doamnă P. sau un domn, sau mai mulți, ale căror cereri sunt neobișnuit de numeroase. Astfel de practici sunt cunoscute în sistemul judiciar de judecători, grefieri, avocați”, scrie Bogdan Mateescu.

Judecătorul face referire și la datele intermediare date publicității de Inspecția Judiciară, precizând că acestea au alimentat speculații în spațiul public.

„Eu mi-aș fi dorit nu speculații publice alimentate de date intermediare, ci concluzii bazate pe explicații și analize temeinice, iar datele să fie parte a analizei globale și publice a Consiliului Superior al Magistraturii după finalizarea controlului, iar nu în timpul său”, adaugă magistratul.

Prostia cu “doua treimi dintre magistrați au dosare penale” spusă de unul din conducerea statului este tot atât de mare ca aia cu “șase milioane de români interceptați” spusă de unul din nu știu ce comisie specială, a spus și judecătorul Cristi Danileț pe pagina sa de Facebook, fără să explice însă în ce constă enormitatea unei asemenea alegații și crearea unei confuzii voite între plângere penală și dosar penal.

Controale ale IJ la toate Curțile de Apel. Vizate: dosarele de corupție ale magistraților

Toate Curțile de Apel din țară au primit o adresă din partea Inspecției Judiciare prin care sunt anunțate că vor face obiectul unui control tematic privind ”Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competența DNA vizând magistrați sau în legătură cu acestea”.

Verificările dispuse privesc perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018 iar inspectorii solicită toate dosarele penale aflate pe rol sau soluționate definitiv în perioada 2014 – 2018, în care trimiterea în judecată s-a realizat prin rechizitorii emise de DNA. Inspecția mai solicită toate declarațiile de abținere, cererile de recuzare formulate de Ministerul public și încheierile prin care au fost soluționate, scrie G4Media.ro, care face public documentul remis Curții de Apel Bacău.

Inspecția Judiciară a anunțat pe 30 iulie că a început un control tematic și la DNA, tot în legătură cu dosarele în care sunt anchetați magistrați, care se va desfășura în perioada 1 august – 1 octombrie.

Inspecția Judiciară, brațul armat al puterii lansează o manipulare ordinară, inducând ideea că peste două treimi dintre magistrații din România ar avea dosar penal

Mai mult de jumătate din magistraţii din România au fost verificaţi de procurorii anticorupţie. Este vorba despre plângeri şi autosesizări care au vizat presupuse infracţiuni săvârşite de procurori şi judecători.

Datele au fost publicate de Inspecţia Judiciară, care face un control pe această temă la DNA.

Este vorba despre 3.420 de judecători și procurori, reclamați în ultimii patru ani. Este vorba fie despre plângeri depuse împotriva magistraților și verificate de procurori. Unele dintre ele nu au fost soluționate în niciun fel, pentru că nu a fost cazul, în timp ce în altele magistrații vizați au fost anchetați.

Ceea ce uită să spună IJ este faptul că însăși verificarea magistraților este o garanție a faptului că aceștia sunt în regulă din punctul de vedere al probității profesionale dacă la finalul verificărilor nu s-a pus în mișcarea acțiunea penală împotriva lor. Iar ceea ce face cu adevărat uitat Inspecția pentru a-i ieși cimilitura despre ”magistrații anchetați” este faptul că existența plângerilor împotriva lor nu-i face nici culpabili, nici ”anchetați”.

Informațiile apar în contextul controverselor iscate de înființarea secției speciale pentru anchetarea magistraților, secție care ar trebui să funcționeze din septembrie anul acesta.

Dora Vulcan, 10 septembrie 2018

Articol preluat cu permisiunea autorului de pe situl publicației “Revista 22”

[Înscrierile la concurs s-au deschis acum două săptămâni. Până ieri nu se înscrisese nimeni. Se mai primesc înscrieri trei zile, până vineri 24 august/al]

O primă candidatură pentru postul de procuror-şef al DNA a fost depusă marţi, fiind vorba despre procurorul Paula Tănase de la Parchetul Tribunalului Galaţi.

Procurorul Paula Tănase, de la Parchetul Tribunalului Galați, a candidat şi în 2012 la conducerea DNA. Ea se bucură de articole extrem de elogioase din partea luju.ro și Antena 3.

A fost studenta lui Tudorel Toader și apoi colegă cu acesta la Facultatea de Drept din Iași. Este vicepreședintele Asociației Magistraților, condusă cândva de Viorica Costiniu și apoi de Mona Pivniceru și care este condusă acum de abonata Antenelor, Gabriela Baltag. Precum actualul șef al DIICOT, și ea se laudă cu dosare făcute la hectar. În iarnă îi închina lui Tudorel Toader niște ode de o obediență jenantă. Așadar, are toate șansele să îndeplinească ”exigențele” lui Toader pentru a prelua conducerea DNA. Sigur, pe cele de ”management” pe care nu le-au îndeplinit candidații anteriori, nu pe cele de slugărnicie și obediență.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a confirmat marţi pentru News.ro că procurorul Paula Tănase şi-a depus candidatura pentru conducerea DNA, până acum fiind sigurul candidat.

Paula Tănase are 47 de ani şi este procuror la Parchetul Curţii de Apel Galaţi, iar anterior, începând cu 2009, a lucrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi.

În perioada 2007-2009, Paula Tănase a fost procuror al Secţiei judiciar-penale din cadrul aceleiaşi instanţe, iar în perioada 2006 – 2007, procuror la Secţia Urmărire penală la aceeaşi instanţă. Ea a intrat în magistratură în 1996, ca procuror stagiar la Parchetul Judecătoriei Galaţi, după ce a absolvit Facultatea de Drept din Iaşi, cu media 9.46. Paula Tănase scria despre ea, în anul 2012, că deşi au existat perioade în care a instrumentat şi o mie de dosare pe an, avea ”stoc zero de la o săptămână la alta” şi nu a avut ”nicio restituire sau achitare în soluţiile de trimitere în judecată dispuse”.

Ea a candidat şi în 2012 pentru conducerea DNA.

În 6 august, Ministerul Justiţiei a reluat procedura de selecţie pentru funcţia de procuror-şef al DNA, după ce, la prima selecţie, ministrul Tudorel Toader nu a acceptat niciunul din cei patru candidaţi.

Candidaţii pot depune cererile de înscriere până la data de 24 august, inclusiv, la Direcţia Resurse Umane din cadrul Ministerului Justiţiei, iar în perioada 3-5 septembrie vor susţine interviul cu ministrul Justiţiei. În 6 septembrie ar urma să fie anunţate rezultatele selecţiei.

La prima procedură de selecție, cei patru candidaţi pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost Florentina Mirică, procurorul şef al Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din DNA, procurorul şef adjunct al DNA Marius Iacob, procurorul şef al Secţiei judiciare penale din DNA Elena Grecu şi Cristian Lazăr, adjunctul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cine este Paula Tănase

Paula Tănase se bucură de articole extrem de elogioase din partea luju.ro și Antena 3, cunoscute pentru poziția lor față de DNA, scrie Hotnews.ro.

Titlu dat de Antena 3 în noiembrie 2017 la un material despre ea:”Un procuror incoruptibil rupe tăcerea: Numirile șefilor în justiție ar trebui făcute de CSM. Președintele României ar trebui exclus din această ecuație”.

Numele ai apare într-o serie de articole publicate pe luju.ro, cu titluri precum ”Magistrații onești vor răspundere”. Într-unul dintre ele se spune că ”Procurorul Paula Tănase a devenit ținta sistemului ticăloșit din Ministerul Public”.

Ce spunea Paula Tănase în decembrie 2017: ”Ministrul Justiţiei a făcut primul pas, într-o reformă absolut necesară care ne priveşte şi care are efecte asupra întregii societăţi. Cred că nu e târziu pentru că toţi colegii practicieni ai dreptului, avocaţi, jurnalişti specializaţi, exponenţi ai societăţii civile, neîncolonaţi, cu curaj şi bună-credinţă să-şi spună opiniile în speranţa că poate cel puţin o parte dintre ele pot deveni amendamente. Cei care îşi cunosc şi respecta profesia, nu au motive de îngrijorare vis-a-vis de o schimbare atât de necesară.”

Ea a absolvit, în 1996, Facultatea de Drept de la Iași, al cărei rector este Tudorel Toader. Ministrul justiției a fost, începând cu 1990, pe rând, asistent, lector, conferențiar și profesor universitar acolo.

Ce declara Tănase în 2012, când a candidat prima oară la șefia DNA: „Toate dosarele au fost importante. În cei 16 ani de activitate nu am avut nicio restituire sau achitare în soluţiile de trimitere în judecată dispuse. Pot să vă spun că am avut perioade în care am soluţionat peste 1.000 de dosare, cu stoc zero de la o săptămână la alta. Asta nu poate fi decât o dovadă de abnegaţie şi pasiune pentru meserie”, a precizat procuroarea.

Paula Tănase este vicepreședinte al Asociației Magistraților din România.

Dora Vulcan, 21 august 2018

Acest articol a fost preluat cu permisiune de pe situl Revistei 22

Manualul jandarmilor vine în ajutorul victimelor după intervenţia în forţă de la mitingul diasporei. Forţelor de ordine le este interzis să lovească oamenii în cap, să le pulverizeze gaz lacrimogen în faţă şi să dea cu bastonul fără nicun avertisment. Adică, exact ce au făcut unii dintre jandarmi la protestul din 10 august, aşa cum demonstrează şi imaginile surprinse acolo. 11 jandarmi au fost deja identificaţi de procurori şi vor fi cercetați pentru purtare abuzivă, transmite Digi 24.ro.

Principala regulă din manualul de intervenţie al Jandarmeriei spune că, indiferent de situaţie, forţele de ordine nu au voie să lovească pe cineva în zona capului. Nici măcar o persoană care îi atacă.

„Zona roşie – dispusă la nivelul capului – este o zonă interzisă deoarece acţiunea în forţă asupra acesteia poate produce decesul adversarului. Evitând acţiunea asupra acestei zone se previn riscurile traumatice mortale”, se spune în Ghidul de intervenție profesională.

Mai mult, au fost jandarmi filmaţi la protestul diasporei lovind în cap protestatari care aveau mâinile ridicate.

O altă regulă clară în intervenţia jandarmilor se referă la folosirea bastoanelor de cauciuc, bastoane pe care mulţi protestatari le-au simţit pe propria piele: Bastonul de cauciuc poate fi întrebuinţat atunci când celelalte mijloace de imobilizare nu au dat rezultate. Bastonul trebuie folosit în limita necesităţii. Aplicarea de lovituri va înceta imediat ce agresorul a renunţat la acţiunea sa şi s-a conformat dispoziţiilor date de jandarm.

Şi modul în care au folosit gazele lacrimogene la protestul din 10 august arată că jandarmii au uitat de regulile din manualul lor de intervenţie: „Pulverizatorul de mână cu substanţe iritant-lacrimogene se foloseşte de la o distanţă de maximum trei metri. Atenţie, nu se pulverizează substanţă direct în faţa adversarului”.

La începutul anului, după un protest la Piaţa Universităţii la care mulţi oameni au fost percheziţionaţi, Laurenţiu Cazan, adjunctul Jandarmeriei Capitalei, avertiza asupra riscului pe care l-ar avea o petardă aruncată în mijlocul unei mulţimi.

”Gândiţi-vă doar dacă ar fi explodat o astfel de petardă în mijlocul mulţimii, în care erau şi femei şi copii, oameni de toate vârstele. O astfel de petardă în mod categoric ar fi putut crea panică”, spunea atunci Laurenţiu Cazan, adjunctul Jandarmeriei Capitalei.

Opt luni mai târziu, la protestul diasporei, chiar jandarmii coordonaţi de Laurenţiu Cazan, aruncau petarde lacrimogene în mijlocul mulţimii în care erau şi copii şi femei.

Dora Vulcan, 19 august 2018

Acest articol a fost preluat cu permisiune de pe situl Revistei 22

”Cum se pare ca majoritatea celor care pot avea o opinie sunt in vacanta, in afara de Tudorel Toader care are multe idei, imi revine obligatia sa atrag atentia ca revizuirea hotararilor judevatoresti definitive prin OUG ar contraveni principiului securitatii raporturilor juridice, asa cum este definit de CEDO in Brumarescu c. Romania, iar nerespectarea puterii lucrului judecat a dus la condamnarea Romaniei in acest caz”, a scris profesorul Radu Carp pe pagina sa de Facebook.

Hotărârea CEDO la care acesta face referire profesorul Carp, scrie Digi 24, datează din 1999 și a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 414 din 31 august 2000. În aceasta se arată că „admițând recursul în anulare, Curtea Supremă de Justiție a ignorat dreptul reclamantului la un proces echitabil, prin încălcarea principiului securității raporturilor juridice și prin înlăturarea efectelor unei proceduri judiciare finalizate printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, ce fusese executată și care se bucură de autoritatea de lucru judecat”.

„Dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe, garantat de art. 6 alin. 1 din convenţie, trebuie interpretat în lumina preambulului convenţiei, care enunţa preeminenţa dreptului ca element de patrimoniu comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată”, mai scrie în hotărârea CEDO.

Pe de altă parte, judecătorul Bogdan Mateescu, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, semnalează că o decizie a Curții Constituționale din 2017 interzice legiuitorului „să supună hotărârile judecătorești unor noi căi de atac reglementate după pronunțarea acestora”.

Judecătorul Mateescu a citat pe contul său de Facebook decizia CCR nr. 377/2017, care arată:

“Prin urmare, criteriul ce trebuie luat în seamă și care ține de esența art. 15 alin. (2) din Constituție raportat la aplicarea în timp a reglementărilor referitoare la căile de atac este data pronunțării hotărârii judecătorești. Astfel, în temeiul textului constituțional antereferit, legiuitorul poate supune hotărârea judecătorească unor căi de atac stabilite ca atare prin lege până la momentul pronunțării hotărârii judecătorești (…).

Prin urmare, eliminarea unui motiv de revizuire sau adăugarea unui nou motiv de revizuire după pronunțarea hotărârii nu poate produce niciun efect, prin prisma aplicării legii în timp, cu privire la hotărârea judecătorească deja pronunțată.”

Citatul este la punctul 86 al deciziei CCR nr.377 din 31 mai 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, explică Hotnews.ro.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, și el fost membru al Curții Constituționale, a declarat miercuri seară, la Antena 3, că va propune în curând adoptarea unei ordonanțe de urgență care să dea „posibilitatea oricărui condamnat care are sentimentul, convingerea că a fost condamnat pe nedrept”, în baza protocoalelor cu SRI sau a unor interceptări făcute de SRI, să solicite unui judecător revizuirea sentinței.

„Voi propune doamnei prim-ministru şi Guvernului adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, care să modifice revizuirea instituţiei de reformare a unei hotărâri definitive (…) Adică, să îi dea celui care are sentimentul că-i condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptări nelegale, să-i dăm posibilitatea să se convingă dacă condamnarea lui este dreaptă sau nedreaptă. Cum? El să solicite revizuirea hotărârii, să avem un filtru de admisibilitate, un judecător să deschidă dosarul, să verifice dacă X a fost condamnat pe bază de interceptări sau protocoale, să facă o procedură de admisibilitate şi, dacă nu este vorba de protocol sau de interceptare nelegală, îi respinge şi rămâne hotărârea cum a fost. Dacă este vorba de protocoale sau interceptări nelegale, să devină admisibilă cererea de revizuire şi să o pună pe circuit pe procedura de reformare. Noi căutăm o pârghie de reformare a unor posibile hotărâri netemeinice pronunţate pe interceptări, pe protocoale, este nedrept să execute pedeapsa”, a spus Tudorel Toader.

„(OUG) va da posibilitatea oricărui condamnat care are sentimentul, convingerea faptului că sentința a fost pe protocol sau pe interceptare nelegală să se apropie de dosar, să ceara unui judecător să verifice dacă hotărârea lui a fost pronunțată pe baza celor două elemente, judecător care să spun “da”, îi admite și îi trimite cauza la rejudecare, sau care să spună “nu, nu e vorba de interceptări nelegale, de protocoale, se respinge”, a mai spus Toader.

Întrebat când va înainta această propunere de OUG, ministrul Justiției a spus că „într-un timp scurt”. „După ce se termină concediile, imediat după ce se termină concediile”.

Citeşte continuarea articolului aici, secţiunea „Context”.

Dora Vulcan, 2 august 2018

Acest articol a fost preluat cu permisiune de pe situl Revistei 22

„Urmărim cu atenție reforma sistemului judiciar din România. Vom examina textele finale ale legii și compatibilitatea cu legislația europeană. Ca un garant al tratatelor internaționale, nu vom ezita să luăm măsurile necesare pentru respectarea lor”, arată Comisia Europeană.

„Am spus în repetate rânduri, la fel ca alți parteneri internaționali și state membre, că lupta împotriva corupției și asigurarea unui sistem judiciar independent este de importanță extremă. Este, de altfel, nucleul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Este vital pentru România să intensifice eforturile și să evite pașii înapoi”, se adaugă în comunicatul transmis de Comisia Europeană pentru Digi 24.

”Comisia Europeană urmărește atent și cu tot mai mare îngrijorare schimbările din România. Noi, la fel ca partenerii internaționali și statele membre, am transmis în repetate rânduri că lupta împotriva corupției și independența justiției sunt lucruri de importanța capitală. Acestea sunt și principalele puncte din raportul MCV. Este crucial pentru România să-și intensifice eforturile și să nu dea cu strice progresele din trecut.

În acest context, urmărim îndeaproape schimbările Codurilor penale din România. Am luat act că reforma Codului penal a fost votată în Parlamentul României. Vom examina textele finale ale legislației, pentru a vedea dacă sunt compatibile cu legile UE în domeniul criminalității și cooperării autorităților la standardele internaționale.

Fiind apărători ai tratatelor, nu vom ezita să luăm măsuri, dacă sunt necesare, pentru a asigura aceste compatibilități”, a transmis și Christian Wigand, purtător de cuvânt al executivului european pentru PRO TV.

Anunțul Comisiei Europene a fost făcut la scurt timp după ce majoritatea PSD-ALDE a adoptat controversatele modificări aduse Codului Penal, cu 167 voturi ”pentru”, 97 ″împotrivă″ şi 19 abțineri. Modificările au fost criticate de opoziție, reprezentanții magistraților și societatea civilă. Printre cele mai importante modificări sunt cele prin care se dezincriminează total neglijența în serviciu și parțial abuzul în serviciu.

PNL a anunțat deja că va contesta la Curtea Constituțională a României aceste modificări, astfel că actul normativ nu va intra în vigoare în perioada următoare, ci doar după ce judecătorii CCR se vor pronunța.

Opoziţia a acuzat că textul a fost scris pentru a-l salva de probleme penale pe Liviu Dragnea, condamnat în prima instanţă, la 3 ani şi jumătate de închisoare, cu executare. ”Credeţi că ăştia mă lasă să scap?!” a fost reacţia lui Liviu Dragnea.

Dora Vulcan, 4 iulie 2018

Acest articol a fost preluat cu permisiune de pe situl Revistei 22

“Nu aşa se fac codurile penale şi de procedură penală. Actualele coduri au fost redactate şi adoptate în urma unor studii serioase şi de oameni foarte bine pregătiţi în domeniul dreptului penal. De data aceasta, nu îl înţeleg pe domnul ministru al Justiţiei, care este profesor de drept penal, cum a reuşit să lase doi autodidacţi să facă Codul penal şi Codul de procedură penală. Este regretabil că s-a ajuns aici. S-a lucrat atât de mult la actualele coduri şi, în sfârşit, după ani de aplicare, lumea a început să le înţeleagă şi să le aprecieze în spiritul şi litera lor. Acum se fac praf”, a afirmat Zegrean.

Fostul preşedinte al CCR a subliniat că “politicienii care fac lucrurile astea ar trebui să se gândească în primul rând la oamenii cărora li se adresează codurile” şi să ţină cont de normele de drept internaţionale.

“Legile trebuie să fie clare, trebuie să fie predictibile, trebuie să fie înţelese şi de un om care nu are pregătire juridică. Asta spune CEDO, nu spun eu, dar în România lucrurile astea nu contează. Este regretabil”, a adăugat Augustin Zegrean.

Referindu-se la sesizarea CCR pe tema codurilor penale, Zegrean a precizat că prerogativele acestei instituţii sunt limitate, iar atributul modificării legii aparţine Parlamentului.

“Vrem prea multe de la Curtea Constituţională. Presiunea asupra Curţii este mult prea mare şi speranţele sunt uriaşe, dar lumea trebuie să se gândească la ce poate să facă Curtea Constituţională în astfel de situaţii. Curtea nu poate să facă politică penală. Curtea nu poate să spună că e bine să fie pedepsită o faptă penală cu închisoare de la trei luni la trei ani sau de la zece ani la 20 de ani. Asta nu este problema Curţii. E foarte greu să judeci ca judecător la CCR când se fac presiuni, când lumea este în stradă”.

Dora Vulcan 4 iulie 2018

Acest articol a fost preluat cu permisiune de pe situl Revistei 22

“Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, Ordonanţe de guvern sau Ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă”, se spune în textul de lege modificat luni în Comisia Iordache.

Condiţia esenţială pentru ca abuzul în serviciu să fie infracțiune este ca autorul să fi obţinut pentru sine, soț, o rudă sau un afin pana la gradul al II-lea inclusiv un folos patrimonial.

Câțiva dintre beneficiarii modificărilor din Comisia Iordache (sinteză G4Media.ro)

1. Liviu Dragnea, în dosarul angajărilor fictive
În dosarul angajărilor fictive şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, dosar în care a primit deja o condamnare de 3 ani şi 6 luni, Liviu Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu pentru că în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, respectiv de președinte al organizației județene a unui partid politic, cu intenție, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman să își încalce atribuțiile de serviciu prin menținerea în funcție și implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiași instituții. Cele două angajate fictive, beneficiare ale drepturilor salariale nelegale, nu sunt rude până la gradul al doilea cu Liviu Dragnea.

2. Sevil Shhaideh, în dosarul Belina
Mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea pe vremea când conducea Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Shhaideh a fost trimisă în judecată săptămâna trecută pentru “abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave.” Mai exact, procurorii DNA spuneau că “în anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate a fost adoptată H.G. 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziții legale.”

Beneficiarul final al abuzului în serviciu ar fi fost, conform DNA “o firmă privată şi o persoană fizică” care ar fi putut să încheie trei contracte de închiriere având ca obiect părţi din insula Belina şi braţul Pavel, pe 10 ani, fără organizarea unei licitaţii. Sevil Shhaideh nu a avut niciun avantaj patrimonial, ea sau o rudă de până la gradul al doilea, în urma abuzului comis.

3. Mihnea Costoiu, în dosarul Bazei Cutezătorii
Mihnea Costoiu, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, poate scăpa de acuzaţia de abuz în serviciu în urma redefinirii acesteia. Actualul senator este judecat este acuzat că “la data de 03 septembrie 2009, în calitate de secretar de stat la Ministerul Educației Naționale, cunoscând situația juridică a Bazei “Cutezătorii “, la instigarea inculpatului Pescariu Dinu Mihail și cu încălcarea legii, a încheiat cu Fundația „Dinu Pescariu” un act adițional la un contract de locațiune (împrumut), aflat în proces de reziliere. Prin actul încheiat de inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin s-a stabilit, pe lângă chiria de 9000 euro/lună (la care se adaugă TVA), și acordarea gratuită de către de Fundația “Dinu Pescariu”, a unor facilități în sumă de 400.000 Euro/an. Beneficiarul avantajului material, prin care a fost prejudiciat ministerul Educației, a fost fundația Dinu Pescariu.

4. Popescu Cristian Victor Piedone, în dosarul Colectiv
La 6 noiembrie 2015, POPESCU CRISTIAN VICTOR PIEDONE, la data faptelor primar al Sectorului 4 București era pus sub acuzare pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și fals intelectual.

Procurorii DNA susţineau că: “în calitate de funcționar public – primar al sectorului 4 București, suspectul Popescu Cristian Victor Piedone și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, constând în încălcarea dispozițiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor, prevăzute în Legea nr. 307/12.07.2006, H.G.R. 1739/06.12.2006 și Ordinul M.A.I. nr. 3/2011, prin aceea că a emis acordul de funcționare nr. 3909/14.01.2015 și autorizația de funcționare cu nr. 369/14.01.2015 necesare desfășurării activității de către S.C. COLECTIV CLUB S.R.L., la punctul de lucru din strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4 București. Prin aceasta, a cauzat vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale Primăriei Sectorului 4 București, în urma cărora reprezentanții S.C. COLECTIV CLUB S.R.L., care au putut desfășura activități de alimentație publică, au obținut un folos necuvenit în cuantum de 62.298 lei.”

Nici Popescu Piedone nu a obţinut vreun beneficiu material pentru el sau familie.

5. Andrei Chiliman, în dosarul Palatului Ştirbei
Fostul primar al Sectorului 1 este şi el pe lista celor care ar putea beneficia de pe urma schimbării abuzului în serviciu. În 2015, procurorii DNA îl acuzau de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată și complicitate la distrugere.

Procurorii susțineau că “suspectul Chiliman Andrei Ioan, în exercitarea funcției de autoritate publică de primar al Sectorului 1 al municipiului București, cu încălcarea atribuțiilor legale (dispoziții ale Legii administrației publice locale și Regulamentului de organizare și funcționare a Primăriei Sectorului 1), a dat ajutor unei persoane interesate să distrugă, în perioada 3 aprilie -19 decembrie 2008, prin folosirea de utilaje grele, construcțiile monument istoric, anexe ale Palatului Știrbei, situat în centrul municipiului București (Calea Victoriei). Concret, între construcțiile distruse se află pivnița Palatului Știrbei, împrejmuirile și remiza (aripa de nord), repertoriate ca monumente istorice, precum și toate vestigiile care se regăseau în subteran, pentru care nu s-a obținut niciun aviz sau autorizație de descărcare de sarcină arheologică. Acțiunea de demolare a pus in pericol bunul imobil Palat Știrbei (monument istoric) și vestigiile subterane care, astfel, au fost și ele distruse.”

Nici în acest dosar procurorii nu au putut demonstra că fostul primar sau vreo rudă de-a lui a avut un beneficiu patrimonial.

6. Nicolae Robu şi Gheorghe Ciuhandu, în dosarul restituirilor ilegale a 967 de case
De abuz în serviciu cu obţinerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul sunt acuzaţi şi actualul şi fostul primar al Timişoarei – Nicolae Robu şi Gheorghe-Coriolan Ciuhandu. Cei doi şi-ar fi încălcat atribuțiile legate de aplicarea Legii 112/1995 și ar fi deposedat Statul Român de 967 de imobile, majoritatea aflate în centrul vechi al orașului, producând un prejudiciu estimat la 40 de milioane euro în dauna statului.

Cu toate că lege le-ar fi dat drept foștilor proprietari și moștenitorilor lor să își redobândească imobilele confiscate în mod abuziv de regimul comunist sau să primească despăgubiri pentru acele imobile sau le-ar fi dat dreptul chiriașilor să cumpere imobilele în care locuiau, dar numai acelor chiriași care dovedeau că, la data intrării în vigoare a Legii 112/1996, aveau contracte de închiriere a acelor imobile și le ocupau la acea dată, funcționarii publici din cadrul primăriei Timișoara ar fi încheiat sute de contracte de vânzare-cumpărare cu persoane influente în mediul social din municipiul Timișoara care nu au avut calitatea de chiriași la data intrării în vigoare a Legii 112/1995 și care, prin urmare, nu aveau nici un drept să dobândească respectivele imobile.

Din informaţiile publice nu rezultă că cei doi sau familiile lor ar fi avut un câştig material.

7. Gheorghe Sin, în dosarul Fermei Băneasa
Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole din România, Gheorghe Sin, este şi el cercetat pentru abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, în dosarul privind retrocedarea ilegală a unei importante suprafeţe de Teren din Ferma Băneasa către Paul al României, beneficiarul material al infracţiunii.

Procurorii spun că “în calitate de secretar general al Academiei de Științe Agricole din România, inculpatul Sin Gheorghe a fost învestit cu soluționarea notificării având ca obiect Ferma regală Băneasa. Acesta i-a solicitat inculpatului Paul Philippe al României dovezile din care să rezulte: calitatea sa de persoană îndreptățită, natura terenului, sens în care i s-a solicitat să completeze dosarul administrativ cu următoarele: certificatul de moștenitor, dovada că nu au fost depuse cereri de restituire vizând acel imobil de către alți moștenitori legali sau testamentari, titlul de proprietate din 1931 pentru a dovedi dreptul de proprietate al Regelui Carol al II – lea asupra acelui teren, dovada că terenul intră sub incidența Legii 10/2001, deoarece din anexele atașate notificării rezulta că terenul era în extravilan, agricol și neagricol și nu intra sub incidența art. 8 din Legea nr. 10/2001, neputând forma obiect al reconstituirii.

Dosarul administrativ nu a fost completat în sensul celor dispuse, dar cu toate acestea, prin procesul verbal din 02.09.2008, membrii Consiliului de Administrație al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București, încălcând dispozițiile legale au recunoscut: calitatea de persoană îndreptățită la reconstituire conform Legii nr.10/2001, a lui Paul Philippe al României cu privire la Ferma regală Băneasa, iar prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 au dispus, cu încălcarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a Fermei Băneasa, în aceeași zi, 26.09.2008, fiind încheiat și protocolul de predare – preluare a terenului.”

Gheorghe Sin a mai fost condamnat la o pedeapsa cu suspendare în dosarul ICA pentru că l-ar fi ajutat pe Dan Voiculescu să intre ilegal în posesia institutului de cercetare.

8. Monica Pop, în dosarul Spitalului de Oftalmologie
În 2017, managerul Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice – București, doctoriţa Pop Monica Daniela, era pusă sub învinuire pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (4 acte materiale) şi conflict de interese.

Mai exact, din ordonanța întocmită de procurori au rezultat că: “suspecta Monica Daniela Pop, în calitate de manager al Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice – București, la datele de 13 iunie 2003, 25 octombrie 2007, 1 decembrie 2007 și 29 noiembrie 2012, a încheiat, cu încălcarea legislației primare, patru acte adiționale la un contract de închiriere ce fusese încheiat anterior, cu o societate comercială.

Concret, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, suspecta a încălcat prevederile art. 14 și 16 din Legea 213/1998 raportat la art. 1 și 2 din H.G. 1069/2002.

(…) Prin aceasta, a fost cauzată o pagubă bugetului Primăriei Municipiului București și/sau bugetului Primăriei Sectorului 1 București în valoare de aproximativ 24.478 euro și, corelativ, a fost creat un folos de aceeași valoare societății comerciale care a închiriat spațiul în incinta spitalului.”

9. Nicusor Constantinescu, în trei dosare
La sfîrşitul lui 2017, procurorii DNA anunţau că au trei noi dosare pe numele lui Constantinescu Nicușor Daniel, președinte al Consiliului Județean Constanța la momentul comtrii faptelor pentru “patru infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, din care două în formă continuată.” În niciuna dintre situaţii, Nicuşor Constantinescu nu este nominalizat ca fiind beneficiarul vreunui avantaj material.

În cele trei dosare, Nicuşor Constantinescu este acuzat că:

1. În perioada 2011 – 2013,și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu în sensul că a achitat în mod nelegal, către Regia Autonomă Județeană Drumuri și Poduri (R.A.J.D.P.) Constanța, suma totală de 40.780.316 lei.

2. În cursul anului 2013, a încălcat prevederile legale în legătură cu adoptarea și punerea în aplicare a H.C.J. nr.313/2013 (privind alocarea unei sume de bani R.A.J.D.P. Constanta în vederea ducerii la îndeplinire a Programului cu obiectivele si lucrările de drumuri și poduri pentru anul 2013 finanțate din bugetul Consiliului Județean Constanța).

În concret, prin hotărârea respectivă, suspectul a acordat R.A.J.D.P. Constanța, cu titlu de subvenții, importante sume de bani, deși potrivit prevederilor legale, regiile autonome puteau primi subvenții doar în cazul în care înregistrau pierderi și doar pentru acoperirea deficitelor respective.

Acest lucru nu era valabil și pentru R.A.J.D.P. Constanța care, în exercițiul financiar anterior, înregistrase profit.

3. În perioada decembrie 2009 – noiembrie 2010, suspectul Constantinescu Nicușor-Daniel, în calitate de președinte al Consiliului Județean Constanța, și-a îndeplinit cu încălcarea legii, atribuțiile de serviciu privind gestionarea bugetului și exercitarea funcției de ordonator principal de credite, în sensul că a plătit, în mod nelegal, către o firmă de publicitate „agreată” suma de 401.700 lei.

10. Unul din dosarele ANRP: Ioan Oltean, Crinuța Dumitrean, Sergiu Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgiil Baciu, Rodica Constantinovici, Alexandru Lăcrămioara, Marko Attila, Sergiu Negurici

Toti cei de mai sus erau acuprivire la săvârșirea infracțiunii de abuz sau complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Mai exact, “la data de 27 noiembrie 2009, inculpatul Rotaru Mihai a cumpărat contra sumei de 750.000 euro drepturile litigioase pe care o persoană le deținea asupra unui teren în suprafață de 61.857 mp, situat în municipiul Pitești, județul Argeș. Persoana respectivă a vândut aceste drepturi după ce, timp de 8 ani nu reușise să obțină proprietățile revendicate, ceea ce condusese și la inițierea unui proces în instanță.

După doar câteva luni, la data de 17 iunie 2010, inculpații Dumitrean Crinuța Nicoleta, Diacomatu Sergiu Ionuț, Teodorescu Cătălin Florin, Marko Atilla Gabor, Baciu Remus Virgil, Constantinovici Rodica și Alexandru Lăcrămioara, în calitățile menționate mai sus, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu, cu încălcarea prevederilor legale, au aprobat în regim de urgență raportul de evaluare prin care un terenul respectiv a fost evaluat la 108.932.000 lei, sumă acordată drept despăgubire inculpatului Rotaru Mihai.

De precizat este faptul că, membrii comisiei cunoșteau în mod cert că inculpatul Rotaru Mihai nu îndeplinea cerințele de soluționare în regim de urgență a dosarului de despăgubire, acesta din urmă nefiind o persoană în vârstă și nu avea probleme de sănătate.”

Procurorii nu au stabilit că vreunul dintre membrii comisiei să fi avut vreun avantaj material pentru ei sau familiile lor.

Dora Vulcan, 2 iulie 2018

Acest articol a fost preluat cu permisiune de pe situl Revistei 22

“Vrem să închidem odată această definiţie a abuzului în serviciu pentru că prea s-au întâmplat aceste abuzuri în ultima perioadă şi acestea nouă ne-au dat de gândit. Vom discuta, înţeleg că există o propunere din partea Ministerului Justiţiei cu un prag minimal, dar, repet, e foarte important să nu mai existe abuzuri. Dacă există prejudiciu, nu înseamnă că trebuie să existe dosar penal. Se va merge în civil, se recuperează banii şi gata“, a afirmat deputatul PSD, Florin Iordache, în cadrul unei emisiuni difuzate, duminică, de Antena 3, preluată de Mediafax.

În ultima şedinţa a Comisiei de specialitate, cea de joi, parlamentarii au amânat dezbaterea şi votul asupra amendamentele legate de infracţiunea de abuz în serviciu. Următoarea întâlnire a membrilor forului de specialitate va avea loc luni, la Parlament, începând cu ora 10.30.

Prevederile actuale ale Codului penal referitoare la abuzul în serviciu sunt (Art. 297(1) Cod Penal):

“fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Dora Vulcan, 1 iulie 2018

Acest articol a fost preluat cu permisiune de pe situl Revistei 22

Curtea Supremă a decis joi condamnarea liderul PSD Liviu Dragnea la trei ani și șase luni de închisoare cu executare. Sentința nu este definitivă. Dragnea mai are o condamnare definitivă, la doi ani cu suspendare, în dosarul Referendumului.

Sentințele date joi de instanța de fond:

Liviu Dragnea – achitat pentru fals intelectual sub forma instigării la fals în documente, dar condamnat pentru instigare la abuz în serviciu – 3 ani și șase luni de închisoare cu executare. Se anulează suspendarea din dosarul Referendumului și se contopesc pedepsele. Unul dintre judecători a făcut opinie separată și a considerat că liderul PSD ar trebui achitat pentru ambele infracțiuni. Dragnea a fost condamnat să contribuie și la acoperirea prejudiciului creat prin blocarea două posturi extrem de importante în edificiului Direcției, pentru cele două secretare care în acest timp au lucrat pentru el la PSD. Paguba adusă statului este puţin peste 100.000 de lei, iar un parlamentar social-democrat a scris un proiect de lege în care abuzul în serviciu, acuzaţia care i se aduce lui Dragnea, să fie considerată infracţiune doar de la 200.000 de euro în sus;
​
Bombonica Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea: amendă administrativă în valoare de 1.000 de lei, cu încetarea procesului penal și cu opinie separată în sensul achitării. Bombonica Prodana şi-a achitat partea de prejudiciu, iar procurorii ceruseră suspendarea procesului;;
​
Floarea Aleasu, fosta sefa DGASPC, unanimitate, abuz în serviciu – 1 an si 6 luni. Anulează condamnarea cu suspendare într-un alt dosar și va executa 3 ani de închisoare și un spor de 7 luni. Condamnarea: 3 ani, 7 luni și 20 de zile;;
​
Rodica Miloș – fost director executiv al Direcției – 3 ani cu suspendare (abuz în serviciu). Decizie dată în majoritate;
​
Olguța Șefu – fostul director executiv-adjunct de la DGASPC Teleorman – 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu; 1 an de închisoare pentru fals intelectual. Contopește pedepsele: 3 ani de închisoare cu suspendare. Decizie dată în majoritate;
​
Marineci Ionel – ffostul șef de serviciu DGASPC Teleorman, 3 ani de închisoare cu suspendare. Cu opinie separată pentru reținerea circumstanțelor atenuante;
​
Valentin Marica – fost șef serviciu DGASPC Teleorman- 3 ani cu suspendare pentru abuz în serviciu;

Claudiu Balaban, fost șef de serviciu în cadrul DGASPC Teleorman – 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, 1 an de închisoare pentru fals intelectual. După contopire: 3 ani de închisoare cu suspendare. Decizie dată cu majoritate. Cu opinie separată în sensul achitării pentru abuz în serviciu și circumstanțe atenuante pentru fals intelectual;
​
Gheorghe Nicușor – fost șef de serviciu în cadrul DGASPC Teleorman – 3 luni de închisoare pentru fals intelectual, 1 an de închisoare pentru abuz în serviciu. După contopirea pedepselor: 1 an de închisoare cu suspendare. Cu opinie separată în sensul achitării pentru abuz în serviciu;

Anisia Niculina Stoica, una dintre secretarele PSD angajate la DGASPC Teleorman care a recunoscut acuzațiile: decizie în unanimitate – 3 luni de închisoare pentru complicitate la fals, în majoritate – 1 an de închisoare pentru complicitate la abuz. După contopire: 1 an de închisoare cu suspendare. Cu opinie separată în sensul achitării pentru complicitate la abuz în serviciu;
​​
Adriana Botorogeanu, fosta secretară PSD angajată în fals la DGASPC care și-a recunoscut vinovăția – 2 ani închisoare cu suspendare;

Dora Vulcan, 21 iunie 2018

Acest articol a fost preluat cu permisiune de pe situl Revistei 22