Sub fiecare pas se naşte-o treaptă nouă
Şi nu e nimeni care să vrea să vadă
Că nu am sentimente de vânzare
Şi nu fur viaţa celui rănit, ce stă să cadă.

Pe fiecare clipă de la ceas furată
Pun inimi zdrenţuite şi zidesc
Un templu-al cărui preot e suferinţa toată
Din rana vieţii tale, nu vreau să încolţesc.

Într-un anunţ din „marile” ziare
Scria cu litere de-o şchioapă şi ingrat
Că dorul l-am vândut, că sunt ucis de zare
Pentru tristeţea nopţii din nou sunt acuzat.

Dar te întreb acum, cât mai avem cărare
Şi mii de vise vin fără să ceară plată,
Ce importanţă au acele „mari” ziare
Care se-mbuibă vesel din vrajba lumii toată?

Gabriel Dragnea