Dosarul a fost înregistrat marți la Completul de 5 judecători, după ce tot marți a fost publicată motivarea integrală a deciziei de condamnare dată de completul de 3 judecători de la ÎCCJ, potrivit ziare.com.

Soluțiile disperării lui Dragnea

1. Prima variantă încercată de Dragnea este aceea a modificării Codului penal în care a fost parțial dezincriminat abuzul în serviciu, adică exact fapta pentru care acesta a fost condamnat.

Codul penal a fost însă contestat la Curtea Constituțională de Iohannis, de PNL, PMP, USR și de Înalta Curte, iar lucrurile nu merg atât de repede pe cât i-ar conveni liderului PSD. Următoarea ședința a fost amânată cu o lună până pe dată de 16 octombrie.

Raportor pentru Codul penal este judecătoarea Livia Stanciu, care s-a remarcat prin opinii separate în toate cazurile care vizau lovituri date justiției și DNA.

Având în vedere precedentul legilor justiției (una intrată în vigoare la 7 luni de la adoptare, iar celelalte două încă nepromulgate, după 9 luni), cel mai probabil modificările la Codul Penal nu vor intra în vigoare în termen util pentru Liviu Dragnea, ci după decizia definitivă în dosarul în care e condamnat în prima instanța.

2. A două varianta pe care a mers Dragnea a fost aceea a reconfigurării Completelor de 5 judecători în ideea de a scapă de acei judecători considerați inflexibili și duri, care ar putea fi înlocuiți cu unii mai maleabili, genul lui Pistol, judecătorul care s-a opus condamnării sale în completul de trei.

Din păcate pentru el, nici acesta formulă nu a avut succes. Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis, în ședința din 4 septembrie 2018, să nu aplice noile prevederi ale Legii 304/2004 în privința reconfigurării completelor de 5 judecători. Mai exact acestea rămân în actuala componentă până la începutul anului viitor.

Potrivit modificărilor operate de PSD-ALDE la Legea 304, președintele/ vicepreședintele ÎCCJ, precum şi președintele secției penale nu mai sunt membri de drept în complete, ci pot face parte din acestea doar prin tragere la sorți, care are loc însă “la începutul fiecărui an”.

Pentru a pune presiune, șefa Înaltei Curți, Cristina Tarcea a fost reclamată la Inspecția Judiciară (mandatatul conducerii IJ a fost prelungit prin OUG) de către părintele Chiș Terhes, care vorbește în numele unei așa-zise Asociații a românilor din America, un cunoscut adversar al justiției, prieten al PSD și Antenei 3.

3. A treia și cea mai bună soluție pentru Dragnea este cea a Ordonanței de urgență pentru amnistie și grațiere. Aici însă Dragnea s-a lovit de refuzul Vioricăi Dăncilă de a semna OUG, căreia îi este teamă de consecințe. Potrivit unor surse din partid, emiterea OUG ar fi amânată până după audierile din Parlamentul European la care a fost chemată Dăncilă la începutul lui octombrie.

Nici ministrul justiției, Tudorel Toader, nu ar fi de acord să-și pună semnătură pe acesta ordonanță. Semn că grupul lui Dragnea face presiuni asupra lui Toader sunt atacurile din ultima perioada venite din partea lui Teodorovici și Codrin Ștefănescu.

Împotriva ei s-ar părea că sunt și unii din ”grupul răzvrătiților”, cel care îi cere lui Dragnea să plece din fruntea partidului. Potrivit unor surse, Marian Neacșu, secretarul general al PSD, a avut un schimb dur de replici cu Dragnea pe această tema.

Ca soluții de compromis la OUG de amnistie și grațiere mai sunt emiterea unei ordonanțe prin care să se dea posibilitatea revizuirii unor procese. Varianta a fost avansată de ministrul justiției și îmbrățișată de Dragnea și Tăriceanu. În fapt, este vorba de introducerea unei noi cai de atac la revizuire care să prevadă că probele obținute în baza protocoalelor SRI-Parchet sunt nule. Pentru asta însă ar trebui ca Protocoalele să fie declarate nule de o instanță de Contencios Administrativ, lucru care nu s-a întâmplat.

Mai există și soluția respingerii sau modificării Ordonanței 6/2016 dată de guvernul Cioloș care prevede existența unor ”echipe mixte” SRI- Parchete pentru realizarea interceptărilor în anchetele penale. OUG 6 se află de câteva zile pe masă Comisiei juridice din Camera Deputaților, unde la butoane se află Florin Iordache. Intenția este aceeași: de a spune că protocoalele sunt ilegale și probele din dosare nule, fapt ce deschide calea revizuirii.

Aceasta pare calea pe care Dragnea merge acum, deși nu este foarte sigură, pentru că probele din dosare nu pot i declarate nule prin OUG, dosarele se judecă de la caz la caz și doar un judecător poate stabili dacă anulează sau nu probele.

Judecătorii: atitudine ”nelegală și imorală”

În motivarea la condamnarea de 3 ani şi 6 luni, judecătorii arată că Dragnea a avut o atitudine antisocială, nelegală și imorală pentru cineva care deținea o înaltă funcție publică.

“Inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, prin instigarea inculpatei Alesu Floarea de a-şi încălca atribuțiile de serviciu în sensul menținerii în funcție a celor două angajate, Botorogeanu Adriana şi Stoica Anisa Niculina, cunoscând că acestea nu se prezintă la serviciu şi îşi încalcă atribuţiile de serviciu prevăzute în contractul individual de muncă și fişa postului, nu a făcut decât să adopte o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute, cu gradul de reprezentare şi cu încrederea oferită de cetăţeni în procesul electoral, fapt care a condus la o atingere a prestigiului funcţiei exercitate şi a bunei desfăşurări a relaţiilor sociale din cadrul instituţiilor publice”, se arată în motivarea judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție la decizia de condamnare la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru Liviu Dragnea.

În motivarea lor, judecătorii mai arată că șeful Consiliului Județean de atunci, Liviu Dragnea, își exercita puterea discreționar, intimidând funcționarii și angajații instituției publice.

Astfel este subliniat “modul în care funcţionari din cadrul instituţiilor publice, încălcându-şi obligaţiile de serviciu, acceptă să săvârșească fapte de natură penală sub diferite pretexte, lăsându-se influenţaţi şi intimidaţi de modul în care un preşedinte de Consiliu Judeţean înţelege să-şi exercite autoritatea, puterea şi influenţa în scopuri nelegale”.

Background

Pe 21 iunie, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman, pentru instigare la abuz în serviciu. El a fost achitat pentru infracțiunea de fals intelectual.

Ceilalți inculpați în acest dosar au primit închisoare cu suspendare, cu excepția fostului director executiv al DGASPC Teleorman, Floarea Alesu, condamnată la trei ani și șapte luni de închisoare cu executare.

Iulia Mincu, 19 septembrie 2018

Acest articol a fost preluat cu permisiunea redacţiei de pe situl Revistei 22