Acesta este motivul pentru care, în comparație cu anul 2017, executivul comunitar impune României 8 recomandări suplimentare. Critica la adresa acțiunilor coaliției PSD-ALDE de a bloca lupta anticorupție și afecta independența justiției este una nemiloasă

Cele opt recomandări suplimentare pentru România:

1. Legile justiției

● Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.

● Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât și de cele formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO).

2. Numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar

● Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie.

● Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție.

● Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituții.

● Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

3. Codul penal și Codul de procedură penală

● Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală.

● Relansarea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul MCV și cu avizul Comisiei de la Veneția.

”Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situația și va efectua o evaluare în acest sens înainte de încheierea mandatului actualei Comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esențială pentru a readuce procesul de reformă pe calea cea bună și pentru a permite revenirea la traiectoria care va permite încheierea procesului MCV, astfel cum se menționa în raportul din ianuarie 2017”, a conchis Comisia Europeană.

Comunicatul Comisiei Europene:

● Ultimele evoluții din România au însemnat un regres față de progresele de până acum și au pus sub semnul întrebării evaluarea pozitivă din ianuarie 2017. Această constatare este valabilă în special în ceea ce privește independența sistemului judiciar, reforma Justiției și combaterea corupției la nivel înalt. Prin urmare, în raportul de azi au fost incluse mai multe recomandări suplimentare care trebuie puse în practică fără întârziere;

● Intrarea în vigoare a legilor modificate ale Justiției, presiunile la adresa independenței sistemului judiciar, în general, și a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în special, precum și o serie de alte măsuri care subminează măsurile de combatere a corupției au avut drept efect anularea progreselor sau punerea sub semnul întrebării a caracterului lor ireversibil;

● În raport se subliniază faptul că existența unor mijloace de informare în masă libere și pluraliste are un rol important în tragerea la răspundere a factorilor de decizie publici pentru acțiunile lor, de exemplu scoaterea la lumină a unor posibile cazuri de corupție;

● Așadar, cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente. Prin urmare, în raportul publicat astăzi sunt formulate opt recomandări suplimentare menite să remedieze situația actuală. În acest sens, va fi necesar ca instituțiile-cheie din România să facă dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și de lupta împotriva corupției, să recunoască rolul indispensabil al acestora drept pietre de temelie și să redea statului capacitatea de a acționa, prin pârghiile sale de control și echilibru, atunci când există riscul unei involuții.

Declarațiile lui Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene și Comisar european pentru o mai bună legiferare, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale:

● ”Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a și readus în discuție unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuții în raport cu realizările ultimii 10 ani. Este esențial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce privește combaterea corupției și asigurarea independenței sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, în interesul cetățenilor și al țării, cât și al Uniunii Europene în ansamblul său”.

Redacția Revistei 22, 13 noiembrie 2018

Acest articol a fost preluat de pe situl Revistei 22 cu permisiunea redacţiei

* * *

Documente:

   Raportul MCV al Comisiei Europene: v. aici;

   Rezoluţia Parlamentului European: v. aici

Modificările slăbesc justiția și lupta împotriva corupției, spune Comisia într-un comunicat.

Comisia de la Veneţia îşi exprimă îngrijorarea faţă de multele amendamente aduse Codului penal şi a Codului de procedură penală, pentru că acestea slăbesc în mod serios funcţionarea eficientă a sistemului judiciar în lupta anticorupţie și în combaterea infracțiunilor violente și a criminalității organizate.

În 12 octombrie, Curtea Constituțională a stabilit că peste 60 de articole din proiectul de lege care modifică Codul de procedură penală sunt neconstituționale. Aceeași Curte trebuie să examineze constituționalitatea modificărilor de la Codul penal, la finalul acestei luni.

În ceea ce privește amendamentele aduse opiniei preliminare din iulie referitoare la cele trei legi referitoare la statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii, care între timp au intrat în vigoare, Comisia de la Veneția avertizează că acestea vor avea un efect contrar în ceea ce privește eficiența, calitatea și independența sistemului judiciar, cu repercusiuni asupra luptei împotriva corupției.

Comisia de la Veneția menționează inclusiv la cele două ordonanțe de urgență recent adoptate de guvern și spune că și notează că au luat în calcul opinia Comisiei exprimată în raportul preliminar. Comisia salută pasul pozitiv de a amâna intrarea în vigoare a pensionării anticipate a magistraților, ceea ce îi va da timp Parlamentului să reconsidere acest aspect, dar spune că nu a examinat și celelalte prevederi ale ordonanțelor și își rezervă o luare de poziție pe această temă.

În ceea ce privește amendarea Codului penal și a celui de procedură penală, Comisia de la Veneția subliniază că deși dezbaterea publică s-a axat pe riscul ca ele să submineze lupta anticorupție, impactul lor este, de fapt, mult mai amplu. Modificările ar putea afecta semnificativ sistemul justiției penale, eficiența sa, în special în ceea ce privește investigațiile, punerea sub acuzare și deciziile în privința altor forme complexe și grave de infracționalitate.

Comisia critică viteza excesivă şi insuficienta transparenţă în procesul reformării legilor justiţiei, mai ales că au fost promovate peste 300 de amendamente, iar multe dintre ele au modificat radical sistemul. Graba cu care au fost adoptate a avut un impact negativ asupra calităţii actului legislativ, astfel au apărut contradicţii în legislaţie care ar putea aduce probleme în viitor.

Comisia subliniază faptul că o discuţie mai amplă cu practicienii din domeniu şi cu societatea ar fi fost necesară, mai ales că amendamentele au fost criticate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi au provocat disensiuni în societatea şi instituțiile din Romania. Mai mult, luând în considerare conflictul dintre instituții, Comisia de la Veneția subliniază necesitatea unui timp mai mare acordat pentru obținerea unui sprijin mai larg a pachetului legislativ.

Opinia Comisiei nu presupune o analiză detaliată a tuturor amendamentelor de la Codul Penal şi cel de Procedură Penală, ci doar ale amendamentelor care aduc cele mai mari îngrijorări.

Recomandările Comisiei de la Veneția:

● Reconsiderarea și modificarea articolelor care incriminează infracțiunile de corupție, în mod special darea de mită (art. 290) – în forma modificată, prevederea îi descurajează pe cei care dau mită să coopereze cu anchetatorii -, traficul de influență și cumpărarea de influență (art. 291 și 292), delapidarea (art. 295) și abuzul în serviciu (art. 297);

● reconsiderarea și modificarea altor prevederi cu impact mai general, precum articolele care vizează termenele de prescripție (art. 154 – 155) – forma în care au fost modificate reprezintă un risc uriaș ca multe infracțiuni să fie prescrise înainte de a putea fi investigate și judecate -, mărturia mincinoasă (art. 273) și compromiterea intereselor Justiției (art. 277);

● reconsiderarea și modificarea prevederilor referitoare la confiscarea extinsă (art. 112 indice 1), definiția funcționarului public (art. 175) și pedeapsa accesorie (art. 65) pentru a le aduce la standardele prevăzute de obligațiile internaționale ale României.

Comunicatul integral al Comisiei de la Veneția: vezi aici.

Reacţii:

Negocieri la Cotroceni pe tema Justiției cu toți liderii partidelor parlamentare (surse)

Președintele Klaus Iohannis intenționează să-i cheme săptămâna viitoare pe liderii partidelor parlamentare la Cotroceni pentru consultări pe tema justiției, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul Administrației Prezidențiale.

După raportul devastator al Comisiei de la Veneția, președintele Klaus Iohannis a cerut vineri demisia ministrului Justiției. Iohannis îl acuză pe Tudorel Toader de comportament iresponsabil pentru că a inclus în ordonanța de urgență pe justiție prevederi fără nicio legătură cu solicitările Comisiei de la Veneția, ba chiar contrare lor, de natură să sporească îngrijorarea partenerilor europeni.

Pe de altă parte, Curtea Constituțională a identificat 60 de articole cu probleme din Codul de procedură penală modificat de coaliția majoritară. Până la sfârșitul lunii, CCR se va pronunța și asupra Codului penal.

Iordache vs Comisia de la Veneția: nu renunțăm la secția de anchetare a magistraților

Deputatul PSD Florin Iordache, președinte al comisiei speciale care a modificat legile Justiției și Codul penal și pe cel de procedură penală a spus, după raportul devastator făcut vineri de Comisia de la Veneția că nu va renunța la secția specială de anchetare a magistraților.

Deputatul PSD Florin Iordache a admis vineri că este posibil să se modifice în parlament prevederea legală legată de pensionarea anticipată a magistraților, așa cum a cerut vineri Comisia de la Veneția, dar a spus că nu va renunța la secția de anchetare a magistraților.

“Eu am spus câteva lucruri în intervenţia mea, că în perioada imediat următoare vom începe să discutăm în Parlament OUG 92, astfel încât acele prevederi şi acele recomandări ale lor sunt importante şi le vom transpune în lege. De asemenea, am spus că chestiunea cu revocarea membrilor e bine cum s-a modificat. E un lucru bun chestiunea cu membrii CSM cu societatea civilă. Vizavi de secţia specială am spus că sunt argumente, chiar dacă este criticată în acest moment, datorită eliminării factorului politic secţia aceasta este necesară să rămână, pentru că ea asigură garanţia reală a independenţei justiţiei. A mai fost o chestiune pe acele protocoale şi pe justiţia paralelă pe care le-au adăugat la lege. S-ar putea să eliminăm, s-ar putea să modificăm, dar singurul lucru la care nu renunţăm este chestiunea cu secţia specială. La aceea niciodată nu vom renunţa”, a afirmat Florin Iordache, vineri, pentru Mediafax.

Preşedintele Comisiei speciale pentru Legile justiţiei a adăugat că membrii Comisiei de la Veneţia au primit foarte târziu textul ordonanţei de urgenţă 92/2018 care modifică Legile justiţiei şi de aceea au reţinut în raportul preliminar doar prevederea legată de pensionarea anticipată a magistraţilor.

“Pe de o parte, faţă de raportul preliminar care se ştie au fost o serie de modificări şi de completări, dar nu intru în detalii, de îmbunătăţire, iar faţă de OUG 92 care îmbunătăţea o serie de lucruri din raportul acela preliminar nu au reţinut decât chestiunea cu pensionarea, motivat de faptul că le-a ajuns foarte târziu ieri şi din lipsă de timp nu au putut să cuprindă aceste chestiuni. Sigur, pentru că au primit foarte târziu, dar le-am spus că noi începem de săptămâna viitoare să discutăm în Parlament”; a mai spus Iordache.

Deputatul a vorbit și despre raportul preliminar referitor la Codurile Penale, acesta precizând că le-a transmis experţilor Comisiei de la Veneţia că acestea vor fi modificate, însă CCR s-a pronunţat doar asupra Codului de Procedură Penală, nu şi pe Codul Penal.

“Cam asta ar fi în ceea ce priveşte primul raport preliminar. În ceea ce priveşte cel de-al doilea raport preliminar, cel Codurile Penale, am spus că aşteptăm, nu avem decât un prim comunicat din partea CCR. Săptămâna viitoare se va discuta şi Codul Penal. În momentul în care vom avea motivările, ţinând cont şi de observaţiile lor, în Parlament vom face modificările care se impun”, a explicat Florin Iordache.

Redacția Revistei 22, 19-20 octombrie 2018

Materialele de mai sus au fost preluate cu permisiunea redacţiei de pe situl Revistei 22

Legea veche, încă în vigoare, stabilea o vechime de 6 ani pentru accesul în cele trei instituții de anchetă penală, modificările făcute legilor Justiției, adoptate în luna iulie din acest an, de 8 ani, iar OUG promovată de ministrul Tudorel Toader și adoptată luni de guvern impune o vechime de 10 ani.

Nu e clar însă dacă prevederile ordonanței se aplică de aici încolo sau operează inclusiv asupra numirilor în curs. ”A rămas în vigoare o altă prevedere, din legea adoptată deja în Parlament, care spune că cei numiți în funcții rămân chiar dacă nu îndeplinesc condiția de vechime, dar nimeni nu știe cum se va aplica”, a declarat pentru G4Media.ro o sursă judiciară.

La modificarea legilor justiției, majoritatea PSD-ALDE a introdus în legea de organizare judiciară condiția de vechime de opt ani, condiție pe care procurorul Lăncrăjan, la data dezbaterii modificărilor, nu o îndeplinea. Intrarea în vigoare a legii a întârziat, date fiind contestațiile la Curtea Constituțională, iar între timp procurorul Lăncrănjan a făcut cei opt ani de vechime ceruți de lege. Guvernul a mărit, însă, condiția de vechime prin OUG-ul adoptat luni de la opt la zece ani, fără a justifica în vreun fel această măsură, remarcă G4Media.ro.

Proiectul nu a avut avizul CSM, care a primit proiectul vineri după amiaza iar luni la 9 dimineața proiectul era deja adoptat în altă formă decât cea trimisă la avizare.

Pe vechea prevedere, cu 8 ani vechime, o evaluare realizată la începutul lunii august la DNA indica faptul că șase procurori ar urma să plece din instituție pentru că nu au vechimea de minimum 8 ani cerută de noua lege privind organizarea judiciară (304/2004 – parte din pachetul celor trei legi ale Justiției, modificată de majoritatea PSD-ALDE-UDMR).

Anterior modificării, actul normativ prevedea că pot fi delegaţi la DNA procurorii care au vechime de 6 ani în profesie. Pe 1 august, Colegiul de conducere a DNA pus în discuţie situaţia procurorilor interimari care nu au vechimea de 8 ani în magistratură, iar pe 2 august, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a cerut evidenţa nominală a acestora.

Nu este clar câți procurori ar urma să plece din DNA și la celelalte parchete după ridicarea condiției de vechime la 10 ani, însă surse judiciare vorbesc de câteva zeci.

Pe 13 noiembrie 2017, DNA anunţa că Liviu Dragnea este urmărit penal de procurorii anticorupţie pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte care ar fi fost săvârşite în dosarul “Tel Drum” în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

Pe 21 noiembrie 2017, DNA a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de Liviu Dragnea şi de ceilalţi suspecţi din dosarul “Tel Drum”, pentru recuperarea prejudiciului din dosar, estimat la peste 127 de milioane de lei. Măsura sechestrului a fost menținută de Înalta Curte.

Procurorul general Augustin Lazăr: Ordonanța ar putea afecta dosarul Revoluției și pe cel al violențelor din 10 august

„Din păcate, proiectele de acte normative care sunt făcute în grabă sunt de natură să afecteze dosarele care sunt în curs. De exemplu, marile dosare care sunt pe rolul Ministerului Public și sunt foarte bine cunoscute acestea. Spre exemplu, cele pe rolul parchetelor militare – au fost concentrate resursele umane prin delegare, aduse de la mai multe parchete pentru a rezolva dosare mari și complexe. Ei bine, în aceste situații vor înceta delegările pe funcțiile respective, iar colectivele care lucrează în acest moment vor fi desființate. Va fi foarte greu de imaginat cum vor putea fi soluționate aceste dosare, despre care toată lumea susține că se dorește să fie finalizate pentru ca România să nu mai plătească sume mari de bani în urma condamnărilor CEDO. (Reporter Digi24: Vă referiți la dosarul Revoluției, la 10 august?) La toate dosarele care sunt pe rol”, a declarat Augustin Lazăr după ce ministrul Tudorel Toader a anunțat adoptarea Ordonanței de Urgență prin care se modifică legile Justiției.

Din informațiile Digi24, ar fi vorba despre aproximativ jumătate din colectivul de procurori care lucrează în cele două dosare și care nu ar mai putea participa la anchete făcute de secția militară a Parchetului General.

Acești procurori au fost mutați temporar la Parchetul General pentru a contribui la aceste anchete. Ei au grade profesionale sub cel de Parchet General, iar potrivit proiectului de OUG ce urmează să fie adoptat de Guvernul Dăncilă procurorii care nu întrunesc condițiile legii, inclusiv gradul de formare profesională, nu ar mai putea lucra în cadrul structurilor de la vârful Ministerului Public.

PICCJ, DNA și DIICOT sunt în această situație și ar putea pierde procurori care în prezent lucrează în diverse dosare.

Cu aproximativ o oră înainte, Viorica Dăncilă afirma că „ceea ce adoptăm astăzi este o armonizare a prevederilor legilor, astfel încât să răspundă cât mai bine situaţiilor întâlnite în practică pentru buna desfăşurare a actului de justiţie. Justiţia din România trebuie să fie garanţia respectării şi apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale românilor, iar abuzurile şi imixtiunile în înfăptuirea actului de justiţie nu sunt şi nu vor fi tolerate”.

Revista 22, Redacţa, 15 octombrie 2018

Acest articol a fost preluat cu permisiunea redacţiei de pe situl Revistei 22

Curtea Constituțională a constatat, vineri, că un număr de 64 de dispoziții din legea de modificare a Codului de Procedură Penală sunt neconstituționale, în timp ce 31 de dispoziții pentru care s-au ridicat obiecții sunt constituționale, transmite instituția într-un comunicat remis presei vineri.

[Comunicatul poate fi citit aici. Este oarecum “cifrat”… Revin mai jos cu unele explicaţii “descifrate”]

Judecătorii CCR s-au pronunțat, vineri, pe trei obiecții de neconstituționalitate a Legii de modificare a Codului de Procedură penală, obiecții formulate de ÎCCJ, PNL-USR și Președintele României.

„Având în vedere obiectul celor trei sesizări, Curtea a dispus conexarea acestora”, potrivit comunicatului CCR.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea Constituțională, „cu unanimitate de voturi, a admis obiecția și a constatat” că un număr total de 64 de dispoziții din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale.

CCR a mai constatat că, în raport cu criticile formulate, sunt constituționale un număr total de 31 de dispoziții din legea pentru modificarea Codului de Procedură Penală, reiese din comunicatul de presă al Curții.

„Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului, prim-ministrului și Înaltei Curți de Casație și Justiție. Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”, potrivit comunicatului de presă.

Pe 18 iunie, Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege de modificare a Codului de procedură penală.

==============
Explicaţii “descifrate”:

Cele mai importante modificări dorite de Liviu Dragnea au fost declarate neconstituționale (sinteză G4Media.ro):

● înlocuirea sintagmei ”suspiciune rezonabilă” cu ”indicii temeinice”
nulitatea probelor obținute nelegal
● dispunerea de către judecător a condamnării doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială
● dispunerea condamnării exclusiv pentru faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată
● imposibilitatea folosirii probelor obținute în afara mandatului de interceptare
● împiedicarea percheziției fără indicarea obiectelor sau a persoanelor căutate
● obligația de a șterge definitiv datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală
● introducerea unui nou temei de anulare a sentințelor definitive: nesemnarea sentinței definitive de către unul dintre judecătorii participanți la decizie
prevederea ca modificările aduse se aplică inclusiv dosarelor aflate în curs de anchetă: ”dispoziţiile prezentei legi se aplică tuturor cauzelor aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare şi hotărârilor pronunţate până la această dată”.

CCR a respins și sesizările formulate împotriva uneia dintre modificările-cheie aduse de PSD-ALDE-UDMR la Codul de procedură penală, o schimbare legislativă letală pentru dosarele de corupţie şi nu numai, care ar putea pulveriza mari dosare de corupție, inclusiv ale lui Liviu Dragnea, au declarat surse din cadrul CCR pentru G4Media.ro.

Este vorba despre prevederea din articolul 145 indice 1, care elimină posibilitatea folosirii probelor rezultate ca urmare a supravegherii prin mandat de securitate naţională (MSN) în alte cazuri decât infracţiunile prevăzute de legea siguranței naționale pentru care a fost emis mandatul.

CCR a dat undă verde unor modificări operate de PSD-ALDE-UDMR la Codul de procedură penală, precum:

● interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale și a judecării
● o persoană nu poate fi condamnată exclusiv pe bază de denunțuri, fără a exista și probe care în favoarea condamnării
● înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice pot constitui mijloace de probă
● obligația ca suspectului reținut să i se înmâneze, la cerere, întregul material probator
● o persoană nu poate fi arestată pe baza unor argumente generale și abstracte, fiind nevoie de indicarea circumstanţelor reale şi personale din care să rezulte ameninţarea efectivă, reală si iminentă asupra ordinii publice
● obligativitatea procurorilor de a trimite instanței rechizitoriul în format electronic
● Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maximum 1 an de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii
● Legea urmează să se întoarcă în parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.

Articolul integral în G4Media.ro
==============

Revista 22, Redacţa, 12 octombrie 2018

Acest articol a fost preluat cu permisiunea redacţiei de pe situl Revistei 22

Miza este dată de procesul în care președintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță de Curtea Supremă la trei ani și șase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive.

Apelul, pe care și Dragnea și DNA l-au făcut la decizia ÎCCJ, este judecat de un complet de cinci judecători ales după prevederile legale dinainte modificării în parlament a legilor Justiției.

Dragnea a dat în judecată Curtea Supremă cu trei zile înainte de primul termen la apelul pe care l-a făcut sentinței prin care a fost condamnat în primă instanță.

Dacă instanța acceptă cererea lui Dragnea, procesul de la Curtea Supremă ar putea fi suspendat până la pronunțarea Curții de Apel.

Un caz similar este cel în care a fost suspendat regulamentul în cazul concursului de ocupare a funcțiilor de conducere din cadrul Inspecției Judiciare, au explicat surse din magistratură pentru Ziare.com.

Dragnea este nemulțumit de componența completului în care i se va judecă apelul și spune că ar trebui aplicată legea care a fost între timp adoptată cu privire la organizarea judiciară și care stabilește alt algoritm de întocmire a completelor de judecată decât cel în baza căruia a fost întocmit cel care îl va judecă.

Controversele privind formarea completelor de 5 judecători de la instanţa supremă au început după ce a intrat în vigoare legea 304, de modificare a legii de organizare judiciară, modificată în parlament de PSD-ALDE cu sprijinul UDMR. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători și că toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a anunţat la acel moment că modificările legislative aduse Legii nr.304/2004 nu conţin norme tranzitorii – pe care parlamentarii le-au făcut uitate în nouă lege – în cazul formării completelor de 5 judecători – aşa că schimbările intră în vigoare abia anul viitor, pentru că legea nu se aplică retroactiv. Cristina Tarcea a mai spus că de imediată aplicare este legea 207/2018, care arată că aceste complete de 5 judecători se trag la sorţi la începutul fiecărui an.

Ce cere Liviu Dragnea

Ziare.com a studiat cererea de chemare în judecată depusă de Liviu Dragnea la Curtea de Apel București. El cere:

– Anularea în parte a hotărârii de colegiu a ICCJ – este vorba de partea care privește compunerea completelor de 5 judecători.

– Obligarea ICCJ și a Colegiului de Conducere al ICCJ de a adopta o nouă hotărâre de colegiu, “în acord cu dispozițiile legale și cu limitele de competență stabilite prin Constituția României”.

– Suspendarea hotărârii de colegiu, în ceea ce privește compunerea completelor de 5 judecători, până la soluționarea acestui dosar.

– Sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară. CCR ar trebui să decidă, potrivit liderului PSD, dacă constituirea acestor complete se face “la începutul fiecărui an” – așa cum este în lege – sau dacă se face când survine o modificare legislativă cu aplicare imediată, “iar evenimentul legislativ este plasat, temporal, pe parcursul anului și nu la începutul sau sfârșitul acestuia”.

– Plata cheltuielilor de judecată.

Cererea de chemare în judecată a lui Liviu Dragnea are 18 pagini. El a mai depus două hotărâri ale colegiului de conducere, 88 și 89 din 2018, plângerea prealabilă și dovadă achitării taxei de timbru de 50 de lei.

Textul solicitării depuse la Curtea de Apel seamănă izbitor, ca argumentație, cu textul prin care premierul Viorica Dăncilă a sesizat Curtea Constituțională împotriva Curții Supreme.

Articolul integral în Ziare.com

Revista 22, Redacţa, 10 octombrie 2018

Acest articol a fost preluat cu permisiunea redacţiei de pe situl Revistei 22

Prezentă miercuri în plenul Parlamentului European pentru a răspunde cu privire la situația din România și la criticile aduse guvernului de oficialii europeni, premierul Viorica Dăncilă a spus că nu a venit să dea socoteală cuiva și a avut un discurs extrem de agresiv, împănat cu mai multe neadevăruri sau pur și simplu reinventări ale realității. Ea a spus, printre altele, că PSD este iubit de popor pentru că a ridicat nivelul de trăi al oamenilor.

Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, care a avut și în urmă cu două zile un discurs extrem de critic la adresa autorităților române în Comisia LIBE, i-a reproșat modificările aduse legilor Justiției care compromit toate progresele înregistrare de România din punctul de vedere al independenței Justiției și al luptei anticorupție. Un loc special a fost acordat modificării aduse procedurii de numire/revocare a șefilor de Parchete și faptul că președintele țării a fost forțat să o demită pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror al DNA, a cărei prestație la conducerea Parchetului Anticorupție a determinat un MCV pozitiv. De asemenea, Timmermans a adus reproșuri și cu privire la lipsa de reacție sau aruncarea în derizoriu, de către autoritățile române, a recomandărilor făcute de Greco, Comisia Europeană și de Comisia de la Veneția. Nu în ultimul rând, oficialul european a reproșat folosirea violenței împotriva manifestanților pașnici la mitingul diasporei din 10 august.

Ce a susținut Viorica Dăncilă miercuri în plenul Parlamentului European (monitorizare Ziare.com):

1. Justiția înainte de epoca Dragnea:

“Milioane de români s-au aflat sub monitorizarea serviciilor secrete. S-au modificat probe, au fost martori șantajați”.

Nu există nicio proba a acestei statistici, dar Ziare.com va solicită Guvernului român să îi pună la dispoziție aceste date, pe care în acest moment le știe doar prim-ministrul: milioanele interceptate. De asemenea, Executivul va trebui să clarifice chestiunea probelor falsificate.

2. Dosarele politice, obținute prin șantaj, care au distrus cariere, deși în cele din urmă oamenii (nevinovați) au fost achitați:

“Prin astfel de dosare contrafăcute au fost înlăturați judecători și procurori. În final, toți au fost achitați sau dosarele au fost clasate, dar ei au fost înlăturați”. Această narațiune a “victimelor justiției” a fost întărită și de europarlamentarul PSD Dan Nica, care a menționat că există un procent covărșitor de achitari – 98%.

Acesta este un exemplu evident de “jumătate de adevăr”, eficient în manipulare, pentru că e mai greu de combătut decât o minciună neaoșă. Totuși, realitatea frustă e altă, iar procentul de achitari e cu totul altul.

În documentul prin care a cerut revocarea șefei DNA, ministrul Toader susținea și el că unul dintre argumente ar fi și rată mare a achitărilor, însă datele îl contrazic.

De exemplu, în raportul întocmit de Raluca Prună, ministrul al Justiției înaintea lui Toader, se arată că în 2015 “din 59.000 de inculpați trimiși în judecată, au fost achitați definitiv 1.193”

Și în anul 2017 au fost achitați definitiv, indiferent de perioada trimiterii în judecată, 1.036 inculpați, din care 995 inculpați persoane fizice (12 minori) și 41 inculpați persoane juridice. Din numărul total al inculpaților achitați, pentru un număr de 123 de inculpați temeiul achitării a fost dezincriminarea faptei sau iresponsabilitatea făptuitorului.

Asta înseamnă că ponderea achitărilor definitive în totalul inculpaților trimiși în judecată a fost de 1,7%.

3. “Jumătate dintre magistrați au dosare la DNA” – dacă nu sunt date dintr-un raport de lucru pe care l-a primit doar Viorica Dăncilă, urmând să îl prezinte și public sau măcar în vreun CSAT, atunci este o minciună sau, pe șleau, o manipulare bună pentru televiziunile de propagandă, dar inadmisibilă pentru Parlamentul European.

Cel mai probabil, Viorica Dăncilă a folosit aici datele publicate de Inspecția Judiciară după un control la DNA. IJ a fost criticată atunci tocmai pentru că a dat aceste cifre fără să facă analiza completă și fără să spună ce reprezintă ele, astfel ca ele să poată fi folosite tocmai în astfel de discursuri.

În realitate, aceste dosare apar pentru că cetățeni nemulțumiți în instanțe fac plângeri împotriva personalului judiciar – de la procurori și judecători la grefieri, iar legea obligă și, totodată, stabilește că automat se deschide dosar penal.

4. Protocoalele secrete, care au dus la interceptări ilegale: Este un leitmotiv al discursului PSD/ALDE să eticheteze drept ilegale protocoalele dintre SRI și instituțiile din justiție, deși nicio instanța nu le-a declarat în afară legii.

5. Jandarmeria a acționat legal, la fel că în toate statele europene:

“Văd că este acuzată Jandarmeria Română pentru că a intervenit la un miting neautorizat împotriva unor manifestanți violenți care au încercat să ocupe clădirea Guvernului. (…) Nu pot acceptă sub nicio formă că Jandarmeria să fie acuzată de acțiuni și proceduri practicate peste tot în Europa”.

“Mitingul neautorizat” este un pseudo-adevăr, parte a procesului de deturnare a procesului din 10 august. În ceea ce privește acțiunile legale și legitime ale Jandarmeriei, există o cauză pe rol, deschisă de Parchetul General, unde deja au fost puși sub acuzare capi ai Jandarmeriei.

Mai mult, la Parchetul General au fost depuse sute de plângeri penale împotriva forțelor de ordine care au intervenit asupra manifestanților în dată de 10 august.

Articolul integral – pe Ziare.com.

Laurenţiu Gheorghe, 3 octombrie 2018

Acest articol a fost preluat cu permisiunea redacţiei de pe situl Revistei 22