Presedintele Trump a confirmat ca doreste sa se intilneasca in iulie cu omologul sau rus, Vladimir Putin. Cum decurg pregatirile? Orelatare a corespondentului Europei Libere la Washington.

Seful consilierilor pentru securitate nationala, John Bolton va vizita Moscova saptamina viitoare pentru a pregati intilnirea Trump-Putin. Intentia este, se pare, ca liderii sa se intretina, inainte sau dupa summitul NATO de la Brussels, care are loc pe 11 si 12 iulie.

O astfel de intilnire l-ar pune pe Trump fata-n fata cu liderul acuzat de serviciile americane de informatii ca a incercat sa influenteze alegerile din 2016.

Comportamentul destabilizator al lui Putin este bine documentat. Observatori occidentiali cred ca Putin se va folosi de o intilnire cu Trump pentru a incerca sa slabeasca sanctiunile impuse, dupa agresiunea sa din Ucraina. „Este ceea ce Putin crede ca poate fi avantajul obtinut, ca urmare a alegerilor din 2016” – spune Heather Conley vice-presedinte pentru Europa si Eurasia la Centrul pentru Studii Strategice si Internationale, care continuă: „Rusia si Statele Unite vor fi vazute ca egali la summit si este exact ceea ce presedintele Putin vrea”.

In ciuda faptului ca Trump a impus sanctiuni impotriva Rusiei si a expulzat diplomati rusi, el continua sa incerce sa se apropie de Putin, un lider autoritar care vrea sa submineze democratiile occidendale. Surse de la Casa Alba au spus că o serie de consilieri pregatesc intilnirea de citeva saptamini, la cererea presedintelui.

Trump le-ar fi spus apropiatilor ca nu-i pasa se interpretarile date intilnirii, in contextul investigatiei care vizeaza tocmai amestecul Moscovei in alegeri.

Momentul intilnirii va fi si el controversat, in preajma summitului NATO care fara indoiala va aborda tema comportamentului agresiv al Kremlinului.

In aceasi calatorie, Donald Trump va poposi la Londra la 13 iulie, unde oficialitati sint in continuare furioase dupa incercarea de a-l asasina pe fostul agent Serghei Skripal, atribuita serviciilor rusesti de securitate.

Trump a spus inca din campanie ca Rusia si Statele Unite trebuie sa coopereze, intr-o serie de chestiuni de interes global. Numai ca multi experti se indoiesc ca Kremlinul poate deveni un partener strategic al Americii.

In privinta locatiei intilnirii, o posibilitate ar fi Viena, dar analisti remarca ca finala Campionatului Mondial de Fotbal va fi la Moscova pe 15 iulie, adica la doua zile dupa escala londoneza a presedintelui Trump.

Valeriu Sela, 22 iunie 2018

Acest articol a fost preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Preşedintele Trump şi-a făcut cunoscută strategia în Afganistan, într-o alocuţiune rostită la o ora de maximă audienţă. Ce aduce nou această strategie? O relatare a corespondentului Europei Libere la Washington.

Strategia nu este o ruptură radicală faţă de cea a predecesorului său, Barack Obama, dar pentru că îi aparţine lui Donald Trump, observatorii încearcă să descifreze modificările de nuanţă.

Preşedintele a decis să continue operaţiunile militare în Afganistan, să mărească puţin şi efectivele mobilizate acolo, pentru a opri ascensiunea Talibanilor, care controlează jumătate din ţară.

Pe ansamblu însă, analiştii cred că nouă strategie nu va modifică cursul acestui război, care durează de-acum de 16 ani. Preşedintele Trump a spus că impulsul sau iniţial a fost să se retragă, adăugând că consecinţele unei retrageri rapide ar fi fost previzibile şi inacceptabile. El nu a dorit să precizeze câți militari vor suplimenta efectivele actuale. Lideri militari americani s-au pronunţat pentru un adaus de câteva mii.

La începutul mandatului său, Trump a părut să dea mână liberă generalilor să gestioneze criza, dar ministrul apărării a preferat ca strategia să fie bine conturată şi să se bucure de sprijin explicit din partea şefului executivului. Ceea ce s-a întâmplat ieri.

Preşedintele Trump a mai spus că strategia include şi presiuni suplimentare asupra Pakistanului, învinuit că adăposteşte terorişti, să sprijine obiectivele americane. Şi pentru ca Islamabadul să simtă mai acut această presiune, Trump a îndemnat rivalul Pakistanului, India, să joace un rol. Asta este o nuanţă nouă, introdusă de administraţie şi rămâne de văzut ce reacţie va stârni în Pakistan, ţară care se bucură de mare influenţă în Afganistan şi are sprijin din partea Chinei.

Oricum, noua strategie nu se încadrează în ceea ce candidatul Trump a promis: retragerea din conflicte de coşmar, de genul Afganistanului, şi victorii decisive în conflictele care merită interesul Americii.

Timp îndelungat, lideri militari între care ministrul apărării, Mattis, au spus că războiul nu este o soluţie în Afganistan, ci mai curând talibanii trebuiesc convinşi că negocierile sînt de preferat.

Fostul reprezentant american pentru Afganistan şi Pakistan, Jim Dobbins a descris strategia ca fiind o opţiune prudenţă între a pierde şi a nu pierde războiul. „Ar fi de dorit să poţi câştigă decisiv, dar asta s-a încercat şi s-a dovedit a fi costisitor şi efemer în circumstanţele actuale. Nu este fezabil politic”, a spus diplomatul american.

Valeriu Sela, 22 august 2017

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Corespondenţa zilei de la Washington

Democraţi din Congres au anunţat că un grup bipartizan din Camera Reprezentanţilor şi Senat a ajuns la un acord cu privire la sancţiuni aplicate Rusiei pentru amestecul în alegerile americane precum şi agresiunea militară în Ucraina şi Siria.

Deputatul democrat de Maryland, Steny Hoyer, a declarat că deputaţii au convenit asupra formulărilor din lege, care cuprind sancţiuni şi împotriva Iranului şi Coreei de Nord. Cele care vizează Rusia au captat însă atenţia pe fondul poziţiei preşedintelui Trump care continuă să evite să critice Rusia.

Anumite prevederi ale legii ar putea antrena un conflict între Trump şi lideri ai Congresului, care este controlat de partidul preşedintelui. Casă Albă nu este de acord cu o prevedere a legii care arată că Congresul are dreptul şi obligaţia să analizeze şi aprobe orice decizie a preşedintelui menită să reducă sau elimine sancţiuni împotriva Rusiei.

Dacă Donald Trump încearcă să respingă legea prin veto, asta ar putea stârni nemulţumiri în Congres, unde s-ar putea aduna voturile necesare pentru a contracara vetoul.

Prevederea contestată de administraţie a fost introdusă în lege tocmai pe fondul suspiciunilor cu care este privită de către ambele partide relaţia lui Trump cu Vladimir Putin.

Democraţii sînt mulţumiţi cu formularea finală pentru că vor avea un cuvînt de spus în mecanismul de analizare al deciziilor preşedintelui cu privire la regimul de sancţiuni aplicat Rusiei.

Proiectul de lege ar putea fi votat marţi şi are mari şanse să fie adoptat de Camera Reprezentanţilor. Mecanismul de aplicare este similar celui din timpul administraţiei Obama când în joc era dreptul preşedintelui de a ridica sancţiunile impuse Iranului. Mecanismul de atunci a fost că administraţia trimite o scrisoare Congresului în care explică de ce doreşte să suspende sau anuleze sancţiunile, iar forul legislativ are 30 de zile pentru a decide dacă să aprobe sau să respingă.

Valeriu Sela, 23 iulie, 2017

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Redacţia nu este neapărat de acord cu toate opiniile autorilor.

Corespondenţa zilei de la Washington

Ziua depunerii jurământului este una festivă, urmată de obicei de enunţarea strategiei, în cazul de faţă, vizînd reducerea impozitelor, înlocuirea programului de asigurări medicale Obamacare şi investiţii masive în infrastructură.

Aşa ar fi decurs o zi ideală pentru majoritatea republicană, dar realitatea a fost alta. În cursul serii de luni, republicanii din Camera Reprezentanţilor au decis să slăbească Biroul de Etică al Congresului, care este un organism independent menit să investigheze alegatii împotriva deputaţilor.

Preşedintele ales, Donald Trump – care a promis în campanie să cureţe ceea ce a denumit „mlaştina” washingtoniană – nu a fost deloc încântat să vadă cu ce au ales colegii săi de partid să înceapă anul. El a scris pe Twitter: „Cu toată munca pe care o are în faţă Congresul, trebuie să facă din slăbirea Biroului de Etică, oricît de inechitabil ar fi acesta, prioritatea numărul unu?”. El a continuat: „Concentraţi-va asupra reformei fiscale, sistemului de îngrijire a sănătăţii şi altor chestiuni de mai mare importantă”.

Biroul de Etică a fost creat în 2008 după câteva scandaluri de corupţie. Membrii în Congres s-au plâns în ultimii ani că Biroul preia prea repede şi fără discernământ cazuri semnalate de grupări partizane politic.

Membrii republicani îşi doreau mai mult control asupra Biroului. Chiar înainte de intervenţia lui Trump, conducerea republicană a exprimat rezerve, temându-se de consecinţele măsurii, în condiţiile în care Congresul nu este o instituţie care se bucură de încrederea americanilor.

Intervenţia lui Trump a antrenat însă o şedinţa de urgenţă şi renunţarea la măsură preconizată. În rest, ziua a decurs normal, Paul Ryan fiind reales preşedintele Camerei Reprezentanţilor.

Valeriu Sela, 4 ianuarie 2017

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Astăzi, ultima şansă a celor care încă mai speră că Donald Trump nu va ajunge preşedintele Statelor Unite, votul celor 538 de electori. Care este procedura? O relatare a corespondentului Europei Libere la Washington.

Miza este că 37 de electori republicani să-şi modifice opţiunea şi să voteze împotriva lui Trump. Care este probabilitatea că aşa ceva să se întîmple? Minimă, dar asta nu împiedică o întreagă campanie să se manifeste zgomotos.

Electori primesc mii de mesaje, unele de ameninţare, cerîndu-le să îşi schimbe opţiunea. Unul a declarat că nu va vota cu Trump. Voci din interiorul campaniei susţin, fără să există vreo dovadă, că alţi pînă la 20 de electori republicani ar fi dispuşi să-şi schimbe votul.

Este aşa ceva legal? Nici Constituţia şi nici legi federale nu împiedică electorii să voteze altceva decît mandatul pe care l-au primit. În unele state, electorii au obligaţia să voteze aşa cum indică rezultatul votului popular, în altele nu. În unele există sancţiuni dacă nu o fac, în altele este doar vorba despre disciplină de partid.

Argumentul celor care încă mai speră că Trump nu va ajunge la Casă Albă este că părinţii fondatori ai Americii au creat acest vot al electorilor, pentru a le da posibilitatea să corecteze, în ultimul moment rezultatul dacă populaţia optează pentru un demagog. Este în această interpretare, nu un vot formal, ci unul menit să apere ţară de o primejdie.

Electorii sînt în mare parte oficialităţi ale partidelor, Democrat şi Republican. Numărul lor este egal în fiecare stat cu cel al membrilor în Camera Reprezentaţilor şi Senat. Astăzi, electorii se întîlnesc de obicei în Adunările Legislative ale statelor şi votează. Voturile sînt trimise la Arhivele Naţionale şi la Congres.

Vineri 6 ianuarie la ora 1 la prînz, membrii în Camera Reprezentanţilor şi în Senat se întrunesc să numere voturile. Preşedintele Senatului, care va fi încă vice-preşedintele Biden, va anunţa care dintre candidaţi a obţinut cel puţin 270 de voturi. Dacă un elector votează împotriva alocării care rezultă din rezultatul votului popular, membrii în Congres pot contesta opţiunea şi o decizie este luată separat în Camera şi în Senat. După ce aceste obiecţiuni sînt luate în considerare, votul este considerat definitiv.

În ipoteza în care nici un candidat nu obţine cel puţin 270 de voturi, atunci decizia este luată de Camera Reprezentanţilor, controlată de republicani. Ar îndrăzni aceştia să anuleze votul popular, într-o asemenea ipoteză şi ea puţin probabilă? Probabil că nu, pentru că aceiași alegători s-ar putea întoarce împotriva lor, peste doi ani, la alegerile pentru Congres. Dacă victoria lui Donald Trump a fost anticipată de puţini, şi mai puţini cred acum că rezultatul votului poate fi pus în revers.

Valeriu Sela, 19 decembrie 2016

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Un editorial apărut în „Washington Post” se referă la politica administraţiei Obama în Ucraina. Cum este evaluată situaţia? O relatare a corespondentului Europei Libere la Washington.

Editorialistul arată că, în timp ce atenţia opiniei publice internaţionale este concentrată asupra Orientului Mijlociu, situaţia din Ucraina se înrăutăţeşte. În ciuda prevederilor acordului de încetare a focului de la 15 februarie, forţele ucrainene sunt atacate zilnic. Editorialul arată că lipsa de replică din partea Occidentului face şi mai probabil că ofensivă va fi înteţită.

Acordul prevede ca forţele sprijinite de Rusia să-şi retragă artileria, tancurile şi alt armament greu şi să le pună sub observaţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. În schimb, multe dintre armele respective sunt utilizate în atacurile zilnice şi Rusia trimite mai mult armament peste graniţa. Atacurile forţelor sprijinite de Rusia se concentrează în două zone: la nord de Doneţk şi aeroportul, precum şi la est de portul Mariupol. Acesta din urmă este văzut ca un obiectiv strategic pentru că ar putea oferi Rusiei legătură terestră cu Crimea pe care a ocupat-o. Experţi cred – arătat editorialul – că ofensiva rusească în regiunea Mariupol este iminentă.

O echipa de observaţie condusă de fostul comandant NATO, Wesley Clark, a evaluat că atacul s-ar putea produce în 60 de zile sau mai devreme. Clark declara că Rusia a masat nouă mii de militari în ajutorul celor circa 30-35,000 de luptători locali din estul Ucrainei, aceste forţe dispunând de 400 de tancuri şi 700 de piese de artilerie. Wesley Clark, citat de Washington Post mai arată că forţele ucrainene au ţinut piept până acum separatiştilor, dar nu şi armatei ruse, mult mai bine înarmată.

Generalul crede că dacă Statele Unite ar înarma forţele guvernamentale ucrainene, un atac al separatiştilor ar putea fi evitat. Cel puţin – mai spune generalul – Washingtonul ar trebui să pregătească armament şi să avertizeze că va fi trimis în caz de atac.

Chiar şi acum – arată editorialul – forţele ucrainene au nevoie de ajutor pentru a evita atacurile ruseşti. Dar – scrie Washington Post – preşedintele Obama continuă să se opună celor care-l sfătuiesc să înarmeze Ucraina, ignorând – la fel ca şi lideri europeni – violările acordului de încetare a focului. Oficialităţi americane şi europene spun că vor reacţiona dacă Rusia atacă într-adevăr Mariupol. „Dar rămânând pasivi acum, ei măresc probabilitatea unei astfel de ofensive” – se arată în editorial.

Valeriu Sela, 10.04.2015

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.