Month: June 2011

Uncategorized

Ion Sălişteanu este

[caption id="attachment_34024" align="aligncenter" width="150" caption="Muntele alb - pictura de Ion Salisteanu"][/caption]
Şi mai evident este faptul că nu sunt eu acela care să stabilească locul lui Sălişteanu pe bolta cerului cu pictori (despre care vorbeam). Au făcut-o mulţi alţii mai înzestraţi cu har şi mai pricepuţi decât mine, dar, pot spune, şi dovedi cu martori, că l-am cunoscut pe Ion Sălişteanu.

Uncategorized

“Când plecăm din lume, nu luăm cu noi nici greutatea scamei”

Dumitru Sinu, alias Nea Mitică, simpaticul şi fascinantul meu prieten – neobosit în dezvăluirea celor mai straşnice momente din viaţa lui din exil – nu-şi revărsase nici pe departe “sacul plin cu amintiri”; mă avertizase încă de la prima noastră întălnire că viaţa lui este un adevărat roman şi iată că spusele lui îmi dovedeau de fiecare dată câtă dreptate avusese! Îi priveam cu admiraţie fiecare gest, fiecare trăire şi tresărire a muşchilor feţei, fiecare licărire din privirea lui ageră şi inteligentă în momentul relatărilor pline de miez şi tâlc, minunându-mă de felul în care transmitea informaţia şi reuşea fără prea mult efort să captiveze auditoriul şi să încânte.

Uncategorized

Viaţa ca minerit – 21 de ani de la evenimentele din 13 – 15 iunie 1990

Dar există şi o parte a activităţii noastre care este legată de un „minerit al gândirii”: modul în care ne alegem prietenii, selectarea unei cariere, evoluţia personală. Filtrăm prin raţionamente, sentimente, atitudini, oferta necontenită de împrejurări sociale diverse în care ne aflăm. Probabil ATITUDINEA este, mai presus de raţionamente şi sentimente, factorul determinant în acest gen de „minerit”. Dar acesta este poate un subiect pentru o viitoare temă de meditaţie. De data aceasta însă mă voi folosi de pretext pentru a rememora o zi specială din viaţa mea: 13 iunie 1990.

Uncategorized

O istorie de viaţă despre eşec şi reuşită în vreme de război

Nea Mitică îşi continuă povestea. Cuvintele lui sunt încărcate de amintiri. Îl privesc în timp ce vorbeste şi îmi dau seama ca trecutul l-a însoţit mereu, că n-a uitat nimic din ceea ce trăise cândva. Numele localităţilor pe care le menţionează au pentru el o încărcătură sentimentală: Covacita, Zrenianin, Trieste, Cinecitta, Torino. Îl ascult cu atenţie. Înţeleg drama pe care a trăit-o în urmă cu nişte ani buni, acest om.

Uncategorized

Anina – Steierdorf, în viitor!


De câte ori am fost la Anina, liderul lor de sindicat, Adrian Burlui, îmi promitea că mă bagă în mină, să văd şi eu cum se lucrează. Mina Anina era cea mai adâncă din Europa de Sud-Est, avea 1200 de metri adâncime. Se cobora în colivii, prin nişte puţuri verticale, fiecare de 100 de metri adâncime.

Uncategorized

Păstrătorul de drept al valorilor fundamentale

Faptul că Familia noastră are un rol de jucat în România de astăzi nu se datorează simpatiei oamenilor politici faţă de monarhie, nici neliniştii ţărilor lumii faţă de continuitatea, tradiția sau identitatea noastră. Acest rol a fost şi este acela de păstrător şi slujitor al valorilor fundamentale, fără de care nici o societate nu cunoaşte devenirea întru Bine şi nici dezvoltarea sub semnul Interesului general.

Back To Top