Month: August 2011

L-am întrebat pe purtătorul de cuvânt al PDL: ”are de gând să analizeze conducerea PDL declarațiile senatorului PDL Urban, care îi face responsabili pe liderii UE, inclusiv pe Traian Băsescu și Emil Boc, de atentatele teroriste din Norvegia?” N-am primit niciun răspuns.

După cum n-am primit niciun răspuns cu privirea la reacția președintelui, respectiv a premierului din partea purtătorului de cuvânt Valeriu Turcan, respectiv a consilierei premierului, Andreea Paul-Vass. Nu mi-a răspuns nici europarlamentara PDL, Monica Macovei.

Barcelona… Un oraş cu o personalitate fermecătoare, com- parabil cu oricare altă capitală europeană, o destinaţie de vacan- ţă pe care aş recomanda-o, fără nici o reţinere, chiar şi celor mai cârcotaşi turişti. Oferă cu generozitate, dar şi cu multă pricepere administrativă, istoria celor peste două mii de ani de existenţă, precum şi realizările uneori incredibile ale mâinilor, minţilor şi nu de puţine ori a geniului acestor minunaţi oameni, catalanii.

Potrivit secretarului general al ANI, Horia Georgescu, inspectorii agentiei s-au autosesizat in urma articolelor publicate pe aceasta tema de romaniacurata.ro iar in ultimele zile au efectuat verificari la capatul carora au constatat ca cei trei membri ai Colegiului director al IDR – directorul general Radu Carp, directorul Directiei Furnizare Expertiza pentru MAE, Florin Diaconu si directorul Directiei Formare Profesionala, Alexandra Laura Benea – nu au depus nici declaratii de avere si nici declaratii de interese.

Douăzeci și nouă de persoane, între care 26 de polițiști, au fost rănite, două mașini de poliție, un autobuz și mai multe clădiri au fost incendiate și mai multe magazine jefuite în timpul unei revolte petrecute sâmbătă spre duminică noaptea în cartierul Tottenham din nordul Londrei.

Ciocnirile dintre sute de persoane înarmate cu pietre și cocktail-uri Molotov și poliție au izbucnit imediat după o demonstrație de protest împotriva împușcării mortale de către poliție a unui bărbat de 29 de ani care locuia în cartier.

Ilana Hida s-a născut la 20 septembrie 1922, într-o familie evreiască nu prea înstărită din Cluj. Tatăl ei era croitor şi a luptat în armata austro-ungară, fiind rănit grav pe frontul rusesc. În primăvara lui 1944 a fost deportată la Auschwitz împreună cu familia. A trecut prin mai multe lagăre naziste, dar a reuşit să supravieţuiască. Singura din familia ei. După război a trăit o vreme în Bucureşti, în anii 1970 stabilindu-se în Israel. Urmează transcrierea amintirilor ei despre ghetou şi sosirea la Auschwitz, aşa cum le-a relatat în 1986, fiului ei George Hida, care le-a înregistrat şi le pune la dispoziţia cititorului, la câţiva ani după stingerea din viaţă a Ilanei Hida

Ultimele decenii ale secolului al XIV-lea şi începutul celui următor marchează în istoria europeană începutul epocii premoderne, o perioadă de tranziţie prin excelenţă, pentru care terminologia de compromis destinată să întrunească acordul specialiştilor interesaţi în decriptarea sensurilor sale corespunde unei realităţi în care manifestări şi atitudini proprii Evului Mediu coexistă cu factori catalizatori ai transformărilor care vor genera în ultimă analiză apariţia lumii moderne.

Din tavan coboară efluvii magnetice.

Se focalizează pe patul alb ca un sicriu

Pe care corpul inert doarme cu ochii deschişi.

Bertold Brecht

îşi aprinde

trabucul

şi meditează

la soarta femeii

în timp de război.

mai trage un fum.

Ne-am obisnuit cu explozia aromei portocalelor doar in perioada sarbatorilor de iarna.

Periplul meu culinar imi ofera surpriza descoperirii citricelor aduse din cealalalta jumatate a Terrei unde acum e iarna.

Miturile grecești asociate cu Palatul Knossos sunt fascinante, dar vizitând astăzi ruinele scoase la lumină, turiștilor le este greu de imaginat că acesta a fost cândva un loc bântuit. Palatul radiază cu exuberanţă prin intermediul elaboratelor planuri arhitecturale grupate în jurul curții centrale. Frescele elegante care au decorat pereţii palatului vorbesc de un popor care a abordat subtilităţile vieţii şi splendoarea naturii cu optimism și bucurie.

Este titlul unui studiu, publicat pe două pagini al suplimentului Hétvége (Sfârşit de săptămână) al cotidianului budapestan Népszabadság, semnat de filosoful Gáspár Miklós TAMÁS, referitor la relaţiile româno-ungare, care urmează să apară şi în limba română pe paginile revistei 22.

Şomajul galopant în rândul moldovenilor, care s-a triplat din 2008 încoace, alături de condiţiile economice limitate din ţară, motivează tinerii să aleagă “fereastra de oportunitate” deschisă de statul român pe calea unor facilităţi educaţionale atrăgătoare, în special prin gratuitatea lor. Tinerii norocoşi vor accesa gratis burse la studii în principalele centre universitare din România, cu preponderenţă la instituţiile din Iaşi şi alte localităţi mai apropiate de R. Moldova.

Pentru depășirea situației în care se află România de astăzi este util să scrutăm trecutul recent și să nu ne limităm doar la detaliile, la faptele și știrile, uneori, zăpăcitoare, ale prezentului. În decembrie 1989, România s-a îndreptat, ca toate ţările din zonă, spre democraţie. După douăzeci și doi de ani de efort, uneori încununat de succes, ne dăm cu toţii seama că viaţa democratică şi legislaţia europeană nu sunt de ajuns pentru ca ţara noastră să fie cu adevărat liberă şi democratică. Ce anume lipseşte?

În pofida unor promisiuni scrise exprimate atât de preşedintele FRR Virgiliu Niculescu YO7FT cât şi de secretarul general al FRR Vasile Ciobăniţă YO3APG – promisiuni pe care le pot pune la dispoziţia celor interesaţi -, acest material a fost cenzurat. Conducerii FRR îi plac numai laudele. Prezentarea necosmetizată a unor situaţii reale, care demonstrează maniera de acţiune şi de inacţiune incorectă şi părtinitoare a celor care ne reprezintă, lipsa lor de respect faţă de orice legi scrise şi nescrise, nu-şi pot găsi locul în mediile de informare aflate sub strictul control al conducerii.

Impactul proiectului minier de la Rosia Montanta asupra mediului, intereselor financiare ale Comunitatii Europene si ale statului roman, ar trebui calculat de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura(APIA).

Pentru prima oară când am văzut un patron care muncea sârguincios în propriul restaurant, a fost în anii ’90, în Belgia, când am fost invitatul unui local select şi, împreună cu colegii mei, am fost servit de către patronul localului. Tuturor ni s-a părut ceva uimitor şi am povestit şi repovestit această întâmplare acasă, ca pe ceva excepţional. Atunci mi s-a şi schimbat oarecum imaginea despre ce înseamnă un patron, eu ştiind, de când eram tânăr utecist, că patronii sunt clasa exploatatoare, care suge sângele poporului. Domnilor, le spuneam, să ştiţi că nu toţi patronii sunt la fel.