Month: August 2013

Cantată în rubin

Poemul saptamanii

“I have a dream…”, 28 august 1963

Cu Dumnezeu vorbesc rar; / Odată-ntr-un an, / La ceasul în care timpul se opreşte o clipă.

Corpul meu gol se preumblă prin lume / doar în plex duc bilă de foc / am fente la ochi. / Mă locuiesc viziuni…

Ofra Haza – Jerusalem of gold

Cum era România anului 1990? Să vă reamintesc? O fac, nu cumva să uitaţi (distinsa d-nă Ghiurco pare a fi uitat): o ţară sfîşiată de conflicte, o ţară cu oameni disperaţi şi înfometaţi (la propriu), o ţară aflată în pragul colapsului, cu o economie ineficientă, megalomană, cu „mineri” care fac ordine în societate

Ia de citeşte mă! / Să începi la urechi / sînt cochilii mici învârtite cu efect, / prin ele alunecă iubirea pe tobogan

Celebra desprindere a României de Uniunea Sovietică, iniţiată în anii ’60, a avut la bază un anume naţionalism păşunist, dacă este permisă preluarea unui termen peiorativ al polemicii literare, limitat la dimensiunea xenofobă şi lipsit până şi de o conştiinţă a misiunii, dar primit favorabil de opinia publică, pentru care un curs politic antimoscovit însemna ruptura cu trecutul apropiat…

“Spente le stelle”, Emma Shapplin

“Dincolo de Prut” este un poem care foloseşte prozodia clasică, fiind alcătuit din trei catrene şi un distih. Tema este istorică.

Obezitatea este responsabilă de apariţia unor boli precum hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă, tulburări respiratorii, diabet zaharat, steatoză hepatică nonalcoolică, creşterea riscului de infarct miocardic, cancer, dar şi tulburări de fertilitate la femei şi de potenţa sexuală la bărbaţi.

Alarmat şi brusc enervat, Horaţiu comută, cu titlu de încercare, pe alt canal, apoi pe următorul, şi pe încă unul. Peste tot, imagini încremenite, frânturi de sunet poticnite, până când imaginea şi sunetul dispărură complet de pe toate canalele

Una din ţările cele mai vizitate din nordul Africii, după Egipt, este Maroc, şi asta nu doar pentru stabilitatea politică şi criminalitatea relativ redusă. Poţi trece Canalul Gibraltar din sudul Spaniei şi în scurt timp să fii la Tanger, locul unde multe familii de francezi se refugiază la pensie ori pe timp de vacantă.

Eşti manevrat de forţe pe care nu le poţi controla, dar care te controlează. // “Cap de ministru” – o expresie care nu se mai foloseşte. // Prostia e internaţională, dar are elemente cu specific local.

În antiteză cu cazul românesc, Partidul Comunist din Cehoslovacia a evoluat în primele decenii ale existenţei sale în paradigmele unui eurocomunism avant la lettre şi numai apartenenţa sa la Comintern a impus asumarea unor teorii şi practici staliniste. Geneza marxismului ceh se plasează sub auspicii similare celor din Germania

Ce a urmat discursului din august 1968 ştim. Relativ rapid, Ceauşescu a strîns şurubul ca niciunde în lagăr (poate în Albania şi, cert, în Coreea de Nord era mai strîns), s-a întors încîntat după vizita în China şi în Coreea de Nord, aceasta din urmă fascinîndu-l de-a dreptul

Cartierul în care locuiesc e împânzit de biserici şi magazine cu obiecte bisericeşti. E aici un aparent paradox: în preajma bisericilor, georgienii pe care îi întâlnesc sunt încruntaţi, gravi, suspicioşi faţă de orice străin care trece pragul bisericii. Comparaţia cu ceea ce se întâmplă în bisericile armeneşti e inevitabilă.

În urmă cu mulţi ani am declarat, aparent fără motiv, Lisabona o himeră. Poate sonoritatea numelui, de femeie melancolică şi misterioasă? Poate sonoritatea numelui…

Problema pe care o pun în discuţie este gradul de implicare a unui stat democratic modern în stimularea activă a uneia sau alteia din aceste religii prin susţinerea lor financiară. Nu este vorba de statele în care religia este dominanta absolută asupra tot ce mişcă, cum sunt statele fundamentaliste islamice. Mă refer la state ca România sau Israel, de pildă, în care se fac concesii prea mari…

ToaToate agenţiile de stat au pe site-urile lor tot felul de strategii privitoare la resursele umane, făcute à la carte. Te întrebi atunci cum de funcţionează acest stat atât de greoi, birocraţia adâncindu-se în loc să dispară, actul administrativ desfăşurându-se anevoios, în locul flexibilizării lui.

Ministrul învăţământului din Israel reflectează la suprimarea examenelor de Tanah (biblie) şi istorie la bacalaureat. Şeful guvernului, Nataniahu se opune…

Într-o ţară care se dădea în vânt după conspiraţii, nu au întârziat scenariile, lansate de vechii comunişti: “Duplicitatea imperialismului, Conspiraţie evreiască, Jocul cercurilor masonice să ne slăbească în interior şi apoi să ne manipuleze cum vor”, scenarii lansate de către opoziţie: “O diversiune a puterii pentru a distrage atenţia de la eşecul guvernării”

Primarul le explicase clar într-o conferinţă de presă televizată: „Iarna nu e ca vara“, dar oamenii de rând tot nu pricepeau cum se face că în era tehnologică, în triumfătorul secol 21 şi la mulţi ani după înlăturarea dictatorului, se poate trăi atât de rău, mai exact trăieşte cine poate,…

Doar cine a trăit sub dale cenuşii

Irosindu-şi viaţa în desluşirea umbrei,

Înţelege delirul:

Să răzbeşti în lumină!

În logica acestui interes, cazul micii Cehoslovacii angajate în anii ’60 pe calea unor reforme politice vizând liberalizarea şi democratizarea vieţii sociale şi economice, victimă a intervenţiei militare a imperiului sovietic revenit la paradigmele conservatorismului stalinist şi abandonată de marile puteri occidentale este o reactualizare contemporană a dramei pe care a cunoscut-o Polonia în secolul al XVIII-lea

Cînd toţi pierd, nimeni nu cîştigă. // Doamne, sperie-mă, dar nu mă pedepsi (zicere în idiş). // Nu te lua după intenţiile prea mult declarate.

Sunt cameleon, / mă îmbrac în cuvinte, mă plimb pe hârtie / Adesea captivă prin vignete / albastru şi aur mi am mânjit un pomete

Cununa de păr cu amulete / lumină de aur pe perete… / culcuş de piele întreagă mă înghite

John Searle: Însuşirea noatră comună – conştiinţa (subtitluri RO)

Ho Van Thanh şi fiul său Ho Van Lang au fost găsiţi în junglă unde au supravieţuit timp de 40 de ani.

Linia mea de plutire se unduie. / Clipe la suprafaţă, / Zile nesfârşite-n afund. / Învăţ, tot învăţ să înot.

În ultimii aproape 20 de ani, legătura de cauzalitate dintre democraţie şi bunăstare – considerată ca fiind indiscutabilă prin însăşi evidenţa istorică a prăbuşirii comunismului în 1989 – a fost pusă la grea încercare de sisteme politice de tip autocratic care au produs şi produc bunăstare. Liderii plutonului sunt, fără doar şi poate, Rusia şi China care demonstrează cu prisosinţă că nu neapărat democraţia în sensul occidental

Pe 20 iulie s-au împlinit 70 de ani de la naşterea lui Adrian Păunescu, iniţial un poet de real talent care a devenit principala voce şi cel mai zelos artizan al cultului lui Nicolae Ceauşescu, hagiograful incontinent al “Epocii de Aur”, una dintre cele mai sinistre perioade din istoria României.

Despre toate aceste secte, cea mai cunoscută, anume faimoşii Neturei Karta, chiar şi (sau mai ales) în Statele Unite, am avut surpriza să aflăm că au ales o delegație care să participe, în Iran, la o conferință organizată de fostul preşedinte al Republicii Islamice, Mahmud Ahmadinedjad.

Zilele acestea se împlinesc 45 de ani de la invadarea Cehoslovaciei, acţiune de mare impact în epocă. Românii sunt totdeauna mândri de afirmaţia „noi nu am participat”. Aşa este. De ce însă România nu a participat? Dintr-un spirit democratic al încă junelui Ceauşescu? Aşa s-ar înţelege dintr-un recent documentar al TVR 1

Noi, cei mulţi şi naivi, care credeam că odată cu stingerea din viaţă a societăţii comuniste multilateral dezvoltate o să scăpăm de festivism şi lozinci deşarte ca un efect necesar al revoluţiei din decembrie 1989, suntem stupefiaţi de anvergura promisiunilor mincinoase cu care suntem hrăniţi «zi de zi şi în proporţii de masă».

La început de august zilele încep să se micşoreze. Vârsta omului se încovoaie de ani, într-o arcuire de povârnişuri ireversibile.

Numeroşi sunt artiştii plastici care s-au inspirat din această legendă mitologică. Unii au pictat compoziţii ambiţioase, alţii au subliniat aspectul alegoric al subiectului sau au recurs la o abordare temerară, neconvenţională.

Succesul unei ziceri depinde de cel care o citeşte, mai mult decît de cel care o scrie. / Tot ce nu este etern e temporar. Dar nimic nu este etern…

Cu învârtire de mătasă se lasă poala zilei / languroasă… / pe străzi zac vise, / casele asudă prin ziduri poroase

Statele Unite au extins închiderea unor ambasade şi consulate din Orientul Mijlociu pana pe data de 10 august. Ambasadele şi consulatele au fost închise duminică 4 august, din cauza unei ameninţări făcute de Al-Qaida.

Profesorul britanic Orlando Figes este autorul unor cărţi excelente de istorie a Rusiei. Am citit acum un volum bazat pe corespondenţa, purtată vreme de peste opt ani, între doi foşti colegi, înainte de război, la Facultatea de Fizică a Universităţii din Moscova. Erau colegi de grupă, s-a născut între ei o iubire ce avea să străpungă zidul totalitar menit să distrugă sentimentele umane

Întotdeauna mi-a fost teamă de singurătate. / Moştenire de la inima veche. / Ehe, era ovală ca un gând.

Când îmi doreşti „noapte bună” / cuvintele îţi sună a batjocură / şi nu-mi mai rămâne atunci / altă alegere,

Ia-mă de mâna darling, // să lunecăm în Guggenheim prin galerii! // În buchete câinii colindă

Cuvintele care stigmatizează indică faptul că valoarea socială a acestor oameni este mai mică decât a grupului care-i numeşte în acest fel. Se creează astfel un stereotip negative, menit să oblitereze frica de Celălalt, care este, de fapt, explicaţia stigmatizărilor.

O reteta mult iubita si preluata in toate bucatariile europene.

Câteva cuvinte despre o fundaţie ale cărei acţiuni reprezintă un exerciţiu de apropiere umanitară pentru noi toţi.

Suntem invitaţi la o interesantă expoziţie vernisată la Haifa, cu lucrările a trei artişti plastici. Participă pictoriţa Iolanda Brandes, caricaturistul (şi fotograful) Eduard Mattes şi pictorul Peter Zvi Gall. Fiecare din cei trei expozanţi cultivă o formă de expresie originală…