Deşi deplîngeam săptămîna trecută evoluţiile de la „Cotidianul” provocate de paraşutarea intempestivă în fruntea redacţiei a d-lui Cornel Nistorescu, în sinea mea, mai păstram totuşi un sîmbure de speranţă – mă gîndeam că nu se poate duce naibii totul, că nu poţi „strica” complet un ziar, cel puţin nu aşa de repede.
Dar se poate! Mai întîi, a continuat demantelarea echipei, pierderea cea mai importantă fiind plecarea d-lui Liviu Avram, redactor şef-adjunct, dar şi mai grav, cel mai bun jurnalist de investigaţie pe care l-a avut ziarul acesta vreodată şi unul dintre cei mai buni din întreaga presă românească. Ieşenii nu foarte tineri îşi mai amintesc performanţele sale din presa locală de la începuturile anilor nouăzeci, iar publicul românesc l-a apreciat constant după opţiunea pentru presa centrală. La „Cotidianul”, era cel mai vechi membru al redacţiei şi cel care asigura, prin echilibrul său şi prin luciditatea sa, echilibrul de ansamblu al ziarului, într-o perioadă în care nu e deloc uşor să poţi face asta. E o pierdere chiar mai mare decît a tuturor comentatorilor luaţi laolaltă – un comentator mai găseşti (există ofertă de scriitori care vor să facă şi ei un ban), dar un veritabil jurnalist de investigaţie se formează foarte greu. La fel de greu ca şi un agent de informaţii bun! Din păcate, deocamdată, ziarul nici nu şi-a găsit nici măcar comentatori, astfel încît noul director trebuie să scrie zilnic, iar pe ediţia electronică chiar de mai multe ori pe zi, semnînd uneori cu iniţiale! Nu scrie mereu prost, pentru că la origine dl. CN este un jurnalist bun!, dar scrie mereu tendenţios. Ba chiar găseşte de cuviinţă să se răfuiască, fie anonim, fie sub semnătură proprie, fie sub iniţiale, cu cei plecaţi sau cu cei care şi-au exprimat dubiile în legătură cu capacitatea sa de a relansa ziarul, ceea ce, oricum ai lua-o, un director nu se cade să facă.
Între „prospături”, la echipa de comentatori, înregistrez apariţia d-lui Marius Ghilezan, cu reputaţie, în presa bucureşteană, de mercenar perfect. Cînd îi pierzi pe Mircea Dinescu, Emil Hurezeanu, Doru Buşcu, Alin Fumurescu, Daniel Vighi etc şi pui mîna pe dl. Ghilezan, nu mi se pare să se fi dat cine ştie ce lovitură!
La desantarea în funcţie, printre demiteri, înregistrarea demisiilor şi a încetărilor de colaborare, dl. Cornel Nistorescu a anunţat că va face un ziar de anchete şi reportaje. Asta nu se vede deocamdată – nici nu văd cum se va putea întîmpla cînd a rămas tocmai fără investigatorul en titre al ziarului! Încă îl mai are în redacţie pe dl. Viorel Ilişoi, cu care am colaborat mulţi ani la „Timpul”, unul din cei mai buni oameni de reportaj din presa băştinaşă. În ultima vreme, acesta nu fusese utilizat la întreaga sa capacitate – sînt curios dacă dl. CN va şti să o facă ori îl va „ajuta” şi pe dl. Ilişoi să plece! –, dar rubrica sa „Momente şi spiţe” era una din cele mai citite şi comentate din ediţia electronică.
Ceea ce se poate observa, la mai puţin de două săptămîni de la preluarea ziarului de către dl. Cornel Nistorescu şi cutremurul aferent, este că din pluralismul de pînă atunci s-a ales praful, ziarul avînd acum o netulburată linie „anti” – de la anti-Băsescu la anti-PDL. Cine mă citeşte, ştie că nu sînt fanul acestora, ba din contra – şi, totuşi, nu voi mai putea citi ziarul. Pentru simplul motiv că un ziar militant, fie că e întrutotul „pro”, fie că e mereu „anti”, e la fel de plicticos, iar din punctul de vedere al intereselor celor care îl editează, este şi la fel de ineficient. Încă o dată, aventura măcar nu se petrece pe banii mei! Dar dacă patronatul voia într-adevăr limitarea pierderilor şi eventual cîştigul, mai bine făcea un tabloid cinstit decît un fals ziar quality!
Nu am nici o bucurie cînd scriu lucrurile acestea, nu e uşor să şterg cu buretele mai mult de cinci în care, la început, o dată pe săptămînă, în ultimii ani, de două ori, îmi scriam articolele pentru „Cotidianul”. Dacă nu eşti mercenar – şi nu sînt! –, asta îţi lipseşte. Observ că duminica după-amiaza şi miercurea spre seară, cînd îmi scriam articolele, mă mănîncă degetele! Va trebui să-mi relansez blogul!
PS Criticul şi publicistul, prietenul Ion Bogdan Lefter îmi reaminteşte într-un mail că a mai existat o echipă pluralistă şi valoroasă de comentatori în jurul ziarului „Ziua”. Aşa este, Bogdan fiind el însuşi parte a ei. Din păcate a fost aneantizată şi aceea, ba chiar cu mai mult de un an înaintea celei de la „Cotidianul”!
PPS Îl rog foarte politicos pe dl. Cornel Nistorescu să-mi îndepărteze numele din caseta tehnică a ediţiei tipărite a ziarului, unde astăzi încă mai exista, deşi colaborarea mea a încetat de acum mai bine de o săptămînă.
N.Red. Am transmis invitația ziarului Cotidianul pentru domnul Cornel Nistorescu de a scrie un articol ca replică la cel publicat de Liviu Antonesei.
