Pelerinaj sub teroare

Uncategorized

Pelerinaj sub teroare

Se implineste curind un an de la pelerinajul in Tara Sfinta, Iordania si Egipt. Oferta suna bine, Israel, Petra, piramide, muzeul de egiptologie. Ma duc.

Imi iau bilet separat, nu cu grupul, eu mai vreau citeva zile in Israel, vreau sa vad nu numai partea religiilor, vreau sa vad si altceva. Am rude in Israel, nu le spun ca vin, am si prieteni virtuali pe acolo, aleg unul.

Am 19 zile sa strabat trei tari, vreau sa vad tot ce se poate vedea in maratonul asta, nu am timp de vizite protocolare.
– Esti dispus sa-mi arati tara ta intre picaturi?
– Spune la ce ora vine avionul si ne recunoastem la aeroport, te astept cu o lalea.

Asa a inceput totul, apoi a fost shabat. In Toronto la aeroport predau bagajele mari, trec un chestionar simplu, sint cu pelerinii, scopul vizitei turistico-religios. Se uita tipul de la interagatoriu la mine ma uit , ma uit la el, scrie asa cum zic.

Prima intilnire cu Carturarul Rasputin, popa care a organizat excursia.
– Sinteti doamna care va sta fara noi in Israel?
– Da, am predat bagajele, ies afara sa-mi iau ramas bun de la sotul si sa fumez o tigara.
– CUUUM, fumezi?
– Parinte, scrie undeva in Biblie ca nu ai voie sa fumezi? Biblia a fost scrisa inainte de a se descoperi tutunul.

Ies cu sotul, ne sarutam ca in Cintarea Cintarilor, fumez o tigara, iar ne sarutam, cum scrie in Biblie, ma duc la imbarcare.

Ajung in Israel, ma asteapta cineva cu o lalea, ma despart de grup, doua zile fericite, fac alt traseu, bifez si ce facuse grupul, ceva in plus, seara ma depunea la hotel, ce frumos e totul. !poza164!

A treia zi, in zori o luam spre Iordania. A inceput teroarea. Carturarul rau aghezmuit.

Povestesc totul, daca aveti chef si timp de citit.

Ultima cina la hotel.
– Cum v-a placut doamna excursia?
– Au fost lucruri care mi-au placut, altele nu.
– Ce nu v-a placut?
– Nu mi-a placut cum ati vorbit despre greci, despre catolici, despre copti , despre musulmani, nu mi-a placut ca tot timpul ati spus “jidani” dar in Ierusalim ne-ati atentionat sa nu spunem “jidan”. Va intreb si eu ceva:
– Credeti in judecata de apoi parinte?
– Cred.
– Atunci cind veti ajunge sa-l intrebati pe Christos ceva, ce mai faci jidane?
– Nu, nu e.
– Parinte, cum nu e? Dupa mama e jidan.

Back To Top