Author: Stefan Dumitrescu

Uncategorized

Apusul ca un acoperis -3

Alexandru Vaschide se întoarse spre ora prânzului. Se simţea plictisit şi totodată abătut. Nu se mai aştepta de mult să găsească acasă masa pusă, dacă ar fi avut bani ar fi putut să plătească o femeie în casă care să-i ajute la bucătărie şi la curăţenie, şi atunci s-ar fi putut bucura desigur de mai […]

Uncategorized

Apusul ca un acoperis – 2 –

Trecuseră câteva zile şi nu reuşise să citească nici 50 de pagini, deşi cartea era interesantă, scrisă cu nerv. Aşa cum fusese toată viaţa lui, de altfel. De fiecare dată cum terminase pagina, rămânea pierdută cu ochii în gol. Îl iubise enorm, acesta era adevărul. Acum îi părea rău că nu se căsătorise cu el, […]

Uncategorized

APUSUL CA UN ACOPERIS,

APUSUL CA UN ACOPERIŞ -1 – Apusul se lăsă ca o pasăre pe coline. Magdalena Vasiliade rămase o clipă în faţa porţii privind incendiul opalescent de pe culmi. Mai ales acum, toamna, când pădurile se colorau în nuanţe de ruginiu, galben, brun, o excursie dincolo de culmi, prin poienele de zmeuriş şi pădurile de fag […]

Uncategorized

Poemul NASTEREA POETULUI

NASTEREA POETULUI tatălui meu , Nicolae ! Venea sufletul de departe Doamne, să mă opresc la această casă cu mâinile arătă pântecul mă aşteaptă sânge şi miere pe masă Ieşi o femeie frumoasă la poartă Doamnă, venim de pe drum obosiţi adăpostiţi-ne pentru o noapte şi cu lumină binecuvântată să fiţi Şi doamna-i purtă pe […]

Back To Top