Mai trebuie ieşit din când în când din această zonă de confort. Ajută la imunitate, la realism, la capacitatea de a privi şi înţelege o mulţime de lucruri aşa cum sunt în realitate, nu doar cum de informează alţii că sunt.

[caption id="attachment_30408" align="aligncenter" width="150" caption="Alexandru Repan și Mircea Diaconu"][/caption]
În seara zilei de 17 aprilie, doi mari actori ai scenei românești, Alexandru Repan și Mircea Diaconu, au prezentat publicului din Toronto piesa Variațiuni enigmatice de Eric-Emanuel Schmitt.

Pe sub ştirile „fierbinţi”, difuzate de toate televiziunile din România, cu privire la divorţurile dintre vedetele din „şoubiz”, Monica şi Irinel Columbeanu, respectiv Pepe şi Oana Zăvoranu, ştiri dictate din raţiuni de audienţă, se insinuează, tot mai vădit, confruntarea dintre grupările din PD-L, în perspectiva alegerilor pentru preşedinţia partidului, din 14 mai.

O fi respiraţia scăpată de sub cravată,

Amprenta palpabilă a sufletului congelat,

Ori ochiul din sticlă mi se prăbuşeşte în vid?

în vecini

mortul stă de trei zile

este singurul învins

în haine de gală

Lipsa de perspectivă a păcii în Orientul Mijlociu

“Hagada”, povestirea ieşirii neamului lui Israel din Egipt, citită în prima seară de Pesach (Paştele evreiesc) în Israel (“Ţara Sfântă”) şi în primele două seri de Pesach în afara Israelului se încheie cu un cântec vesel, optimist, cu aspecte realiste legate de viaţa zilnică însoţite de elemente fantastice şi mesianice. Textul cântecului este scris în gen popular. Acest cântec este iubit de copii şi pare destinat copiilor pentru a-i menţine treji până la miezul nopţii, oră până la care trebuie continuată masa specială de “seder” (=ordine) conform tradiţiei.

Acest scurt, dar complicat episod al relaţiilor dintre evrei şi Mihail Sebastian poate fi concludent pentru personalitatea unui autor sensibil, incitant şi profund în abordările sale estetice, culturale şi filosofice, care a fost obligat să se confrunte cu una dintre cele mai negre perioade din istoria României. Atunci cînd implementarea Holocaustului a survenit efectiv, Sebastian a fost prins în spirala abuzurilor, alături de ceilalţi persecutaţi. Şi-a pierdut slujba de avocat şi locuinţa din centrul Bucureştiului, i s-au confiscat schiurile şi aparatul de radio, a fost eliminat din redacţia revistelor şi i s-au retras înlesnirile de gazetar, numele său de autor a fost interzis şi piesele lui teatrale au fost retrase de pe scenă. A ajuns profesor la şcoala evreiască şi a fost obligat să măture străzile capitalei, cot la cot cu tovarăşii săi de suferinţă.

Astăzi îşi serbează onomastica cei care poartă nume de flori…
Din bătrâni se spune că aşa cum este vremea în ziua de Florii, aşa va fi şi în ziua de Paşte.

Apropiata nuntă a Prințului William, al doilea în ordine la succesiunea tronului, a determinat guvernul britanic să examineze modalitățile de amendare a Constituției pentru anularea principiului primogeniturii masculine.

Potrivit legii actuale, moștenitorii de sex masculin au prioritate față de cei de sex feminin, însă procedura de amendare a amendare a legii s-ar putea dovedi extrem de greoaie.

O reteta simpla, festiva ce are in vedere dezlegarea la peste si rigorile de stil Kosher in perioada primaverii ebraice

[caption id="attachment_30276" align="aligncenter" width="150" caption="Casa Poporului @ laBomba, foto de Mihai Pană"][/caption]
Din vara anului 2010, Bogdan Georgescu a organizat în penitenciarul Craiova o serie de workshop-uri în urmă cărora a documentat şi prelucrat amintirile deţinuţilor. Casa poporului este o ficţionalizare a mai multor poveşti personale, aduse la un numitor comun şi transformate de Bogdan cu ajutorul unor actori voluntari – Iulia Lazăr, Raluca Păun și Alex Calangiu – într-un spectacol de teatru. Subiectul ales este un fragment din viaţa unor români plecaţi în Antwerpen, Belgia la furat. Gaşca lui Scarface făcea haiducie în vest: „dacă au, trebuie să dea și la cei care n-au. Așa e legea firii. Aici, în Casa Poporului, pentru că nenorocita asta de garsonieră e adevărata casă a poporului, primim pe oricine vrea să-și reconstruiască viața, să scape din sărăcia aia chioară din România. Noi îi cazăm aici, îi aranjăm. Bine, lucrează pentru noi o vreme, și-și refac viața în timpul ăsta.”

În fiecare an, milioane de turiști poposesc la Kennedy Space Center, unde au ocazia să viziteze zonele de lansare și aterizare a navetei spațiale, să experimenteze simulatoare interactive, fiind impresionați de imensitatea rachetelor expuse. Întâlnirea cu unul din astronauții NASA, care împărtășește din experiența sa spațială este, fără urmă de îndoială, atracția zilei.

Filmul documentar supus atenţiei este unul dedicat sculptorului Ion Irimescu (1903 – 2005) şi a fost realizat, în anul 2008 (de firma ieşeană ROFILCO), cu scopul de a sensibiliza factorii abilitaţi să reamenajeze spaţiul marelui Muzeu Irimescu de cândva, găzduit în clădirea fostei Prefecturi din Fălticeni, oraşul natal al artistului. Filmul include textul unui interviu luat maestrului de către un cadru didactic, interviu redat fidel, tradus în limba engleză şi apărând ca o titrare, dar fiind şi prezentat ca un comentariu prin intermediul actorului Sergiu Tudose de la Naţionalul ieşean.

Inainte de Florii, intr-un inceput de aprilie cand cu ploaie, cand cu lapovita o pornesc pe jos pe Ste Catherine, una dintre arterele mai vechi, mai controversate din centrul Montrealului.

Strada isi poarta amprentele primelor centre comerciale datate din 1890 si isi rostogoleste astazi nu numai o istorie intesata de centre universitare celebre, ci si de noi puncte de atractie generate tocmai de spiritul cosmopolitan al unei metropole unice in lume.

Îmi place să adulmec aroma de aluat nedospit şi prăjit, să mângâi pe îndelete suprafaţa cu şiruri de denivelări care par a transmite un mesaj enigmatic, scris într-un Braille indescifrabil, să ascult pocnetul foii rupte şi să mestec pe în delete azima al cărui gust este de fiecare dată altfel.

…totuşi privind în jurul meu constat concomitent o creştere exponenţială a cantităţii de biţi emişi în scopul de a comunica şi o descreştere a substanţei relevante conţinută de aceştia, parcă pentru a confirma o zicere a lui Albert Einstein potrivit căreia cantitatea de inteligenţă de pe Pământ este constantă, dar populaţia este în continuă creştere.

În week-end, mi-am propus să merg la un film împreună cu o prietenă, dar am zis răspicat NU LA MALL!! Nu aveam chef de zumzetul, agitaţia şi fiţoşeniile din Mall, oricare ar fi el.

în ultimii patru ani, un grup de cadre didactice, doctoranzi, bibliotecari, jurnalişti, arhivari, muzeografi, ce reuneşte aproximativ 100 de membri, a reuşit să transforme în realitate o iniţiativă frumoasă, dar care părea utopică. Inspirat, profesorul Marian Petcu, de la Facultatea de Jurnalism şi Comunicare al Universităţii Bucureşti, a promovat, alături de profesorul Ilie Rad de la Universitatea Babeş Bolyai, o problemă de interes pentru români şi pentru România: inexistenţa unei istorii a presei româneşti şi necesitatea de a elimina această anomalie. Relativ repede, cei doi au reuşit să coaguleze un grup de persoane profesând, predând ori fiind intesate de acest domeniu şi, astfel, a fost creată Asociaţia Română de Istorie a Presei (ARIP).

Inca un deliciu culinar…

uşa scapă lumina ca un capot

dezbrăcat pe întuneric

umplând cu forme hipnotice locurile

atinse de coroziune sau de cariu

,, Experimentul Piteşti”

De două mii de ani… prezintă o situaţie unică, în istoria literaturii române, din cauza circumstanţelor explozive, rezultate din combinaţia dintre textul romanului şi prefaţa sa. Nae Ionescu, mentorul şi sprijinitorul social al lui Mihail Sebastian, ajunsese la închisoare, ca adversar al regelui Carol al II-lea şi ca ideolog al extremei drepte. După gratii fiind, avusese parte de unele atacuri în presă. Sebastian s-a considerat totuşi înlănţuit de o datorie de fidelitate. Îl rugase pe Nae Ionescu, înainte de deriva extremistă a aceluia şi înainte de arestarea lui, să-i prefaţeze romanul

Mă angajez într-o luptă contra cronometru şi ajung să cer ajutor tuturor celor care sunt dispuşi să mă ajute să strâng suma necesară pentru a păstra lângă mine ultima, singura şi cea mai de preţ comoară a vieţii mele – băieţelul meu – Marian Iulian. Am primit ajutor de la persoane la care nu mă aşteptam şi de la care nu am cerut şi asta m-a impresionat profund. De curând am aflat că demersurile de a obţine o finanţare de la guvern durează, iar aceasta poate veni prea târziu sau niciodată. Vă rog, dacă puteți, să mă ajutați să strâng suma necesară operației de transplant.

[caption id="attachment_29984" align="aligncenter" width="150" caption="Alina Serban - Vadim Ghirda"][/caption]
Romii au fost o minoritate exploatată abuziv, apoi progresiv marginalizată şi discriminată, astăzi fiind priviţi drept acea enclavă nedorită, veşnic vinovată de orice neajuns al societăţii româneşti. Faptul că am fost incapabili să integrăm minorităţile şi să le oferim acele drepturi garantate constituţional de-a lungul istoriei, ar trebui să ridice astăzi nişte semne de întrebare. Nimeni nu învaţă din istorie? Rasismul atât în mentalitatea colectivă, cât şi în politicile publice, este una dintre probleme grave ale societăţii româneşti.

[caption id="attachment_29961" align="aligncenter" width="150" caption="sursa www.angelagheorghiu.com"][/caption]
În seara zilei de 7 aprilie, celebra soprană Angela Gheorghiu și-a făcut mult așteptatul debut pe scena din Toronto (Roy Thomson Hall), într-un recital solo, acompaniată de Canadian Opera Company Orchestra, sub bagheta dirijorului american Steven White.

In urma cu cateva luni Rudi Schmuckle a devenit din cititor al revistei noastre un colaborator de nadejde oferindu-ne cateva dintre caricaturile sale spre publicare.

Clubul Discuţiilor Interesante din Reşiţa, care, prin târg a început să fie numit Clubul Înţelepţilor (nu se ştie, încă, dacă în derâdere ori ca semn de preţuire, se mai fac cercetări) a plonjat, săptămâna trecută, în miezul Problemei-Problemelor, având ca temă de discuţie un studiu propus de către profesorul reşiţean, Ioan Vida, intitulat „Dumnezeu şi ştiinţa”.

Ascensiunea lentă dar sigură a Frăţiei Musulmane

[caption id="attachment_30000" align="aligncenter" width="150" caption="Soldaţi americani la poarta lagărului Buchenwald, aprilie 1945"][/caption]
Buchenwald înseamnă făget, dar numele s-a desprins de mult de semnificaţia idilică a crângului răcoros al plimbărilor de duminică, în care foşnetul frunzelor se îmbină cu ciripitul păsărilor. Pădurea Făget, de la marginea Clujului, era un loc de drumeţii îndrăgit în tinereţea tatălui meu, din perioada antebelică, dar şi mult mai târziu, la anii de pensie, când se plimba cu mama, în zilele de duminică. Tata nu purta niciodată cămăşi cu mânecă scurtă, pentru a nu-i stânjeni pe cei din jur cu stigmatul numărului de pe antebraţ.

Mai bem un ultim pahar. Ascultam un cantec vechi : Mein Vater war ein Wandersmann (tatal meu a fost un nomad).

„Învaţă fiule, matematică!

Aici e cheia acestei lumi.”

„Priveşte fiule, împrejur!

Frumuseţea desăvârşită doarme peste tot în cale.

Aşteaptă să fie văzută.”

De curând mi s-a atras atenţia asupra unui aspect care, după mai bine de un an şi jumătate de stat în India, ar fi trebuit în mod normal să-mi fie extrem de familiar. Foarte mulţi indieni pe care îi întâlnesc pe străzile din Delhi vorbesc de unii singuri. Două întrebări se ridică aici: 1. Care ar fi cauzele acestei alienări care, deşi e poate…locală, are importanţa şi simptomatologia ei? Şi 2. Cum se face că atâta timp nu am observat un fapt uşor observabil şi deloc comun în spaţiul din care vin?! E, deci, aici vorba de un alt soi de alienare, unul personal, dar cu legături directe cu ţara în care trăiesc acum (India)?!

Ca toate marile personalităţi ale trecutului şi prezentului, ţarul considerat întemeietorul Rusiei moderne a antagonizat opinia publică, politică şi culturală, generând admiraţia şi entuziasmul unora, egalat doar de contestaţia fără rezerve a altora. Această restituire maniheistă a jalonat cadrele unei dezbateri aflate încă în desfăşurare, purtată cu argumente aparţinând spectrului larg al ştiinţelor sociale, de la istorie şi drept la antropologie şi geopolitică.

Cu prilejul Zilei Mondiale a Romilor societatea civila clujeana face un nou apel pentru solidaritate si actiune impotriva segregarii romilor

Înmormântarea polițistului Ronan Kerr, ucis sâmbăta trecută într-un atentat cu bombă de extremiști separatiști, a prilejuit o demonstrație de unitate fără precedent în provincia britanică Irlanda de Nord.

La serviciul funerar au asistat șeful executivului regional, Peter Robinson – protestant și adjunctul său, Martin McGuinness – catolic, premierul Republicii Irlanda, Enda Kenny, șefii polițiilor din Irlanda de Nord și Republica Irlanda, precum și capii celor patru principale biserici din provincie.

Cardinalul Sean Brady, primatul catolic al Irlandei, cel care o oficiat slujba de înmormântare, s-a adresat asasinilor polițistului Kerr: “Nu dorim acest lucru. Pentru numele lui Dumnezeu, opriți-vă și opriți-vă acum”.

În luna aprilie 2011, Institutul Cultural Român de la Tel Aviv în colaborare cu Reprezentanţa Bisericii Ortodoxe Române la Ierusalim şi Fundaţia Allegretto prezintă o serie de concerte pentru cel mai tânăr public din Israel, susţinute de corul de copii şi tineret “Allegretto”.

La zile bune după aşa-zisele dezvăluiri ale Wikileaks cu privire la atmosfera dâmboviţeană, mă alătur şi eu celor cincizeci de mii de analişti care au întors această vâjâială mediatică pe toate părţile, cu un comentariu.

Dupa aproape doi ani, judecatorul Goldstone scrie un articol in Washington Post, in care rastoarna, in mare masura, concluziile propriei comisii, se foloseste de argumentele unui comitet de experti independenti, condusa de judecatoarea americana Mary McGowan Davis, si afirma ca “daca ar fi stiut atunci ceea ce stie acum, Raportul Goldstone ar fi fost diferit”. Mai mult chiar, Goldstone sustine fara rezerve dreptul Israelului de a-si apara cetatenii, il lauda pentru propriile cercetari si normele adoptate, in timp ce Hamas nu a condus nici o investigatie asupra actiunilor sale criminale. Se auto-declara naiv, pentru ca se astepta la o “simetrie” de acest gen, totodata infiereaza Consiliul Pentru Drepturile Omului (acelasi consiliu care l-a numit in fruntea comisiei de ancheta!) pentru atitudinea sa repetata anti-israeliana.

Pe data de 29 martie Mama ar fi împlinit 87 de ani.

Promotiile din supermarketurile romanesti infatiseaza scene incredibile.

Aş vrea să evoc aici figura unui scriitor care, de cîţiva ani buni, nu lasă opinia publică românească să adoarmă. Mai ales de cînd i-a apărut Jurnalul, în 1996, numele lui e mereu în atenţia lumii. Ne confruntăm cu o situaţie complicată, fiindcă problemele pe care le ridică personalitatea sa acoperă diverse sfere ale preocupărilor contemporane. Şi, cu siguranţă, depăşesc discursul strict etnicist

Cunoscuta librărie Casa Cărţii din Piteşti, pe 28 martie, a fost gazda lansării volumului ,, Provizoratul istoric” al Principelui Radu al României. La acest eveniment au participat reprezentanţi ai mass-mediei locale, elevi, studenţi.

În ziua de 29 martie 2011 a avut loc un simpozion special la Universitatea Ben-Gurion din Neghev, de la Beer-Sheva. Tema simpozionului: “I am a Romanian: the Bucharest-Tel Aviv Route” (=Sunt român: axa Bucureşti – Tel Aviv). Simpozionul a fost organizat de Universitatea Ben-Gurion din Neghev în colaborare cu Institutul Cultural Român din din Tel Aviv, precum şi cu ajutorul Centrului pentru studierea politicii şi societăţii europene, Asociaţiei Imigranţilor din România în Israel (HOR), Organizaţiei Unitariene a Evreilor din România în Israel (AMIR). Simpozionul a fost urmat de deschiderea unei expoziţii de artă, în care au fost prezentate lucrări de pictură, desen şi sculptură ale unor artişti israelieni originari din România, evrei din România şi români.

Stimata Doamna/Stimate Domn,

Doriti sa sustineti unul dintre proiectele noastre si anume colectarea cartuselor de tonere si cerneala goale folosite in favoarea Asociatiei Pavel,”Asociatia Parintilor cu Copii Bolnavi de Cancer”,dovedind in felul acesta responsabilitatea umanitara a firmei dumneavoastra?

Tentativa de rescriere a istorie Holocaustului din Ungaria

Franciza “Got Talent ” este un format TV britanic aparţinând Companiei SYCO deţinută de Simon Cowell. S-a extins extrem de rapid cuprinzând 51 de ţări, de curând şi România, prin postul de televiziune Pro-TV care a cumpărat formatul de la FremantleMedia. Mona Segall, producătorul emisiunii “ Românii au talent” declară : “ Sunt foarte mulţi români talentaţi care s-au înscris în acest concurs în alte ţări, cum e Petruţa care a ajuns în finala concursului similar din Germania cântând la nai. Suntem convinşi că vom găsi şi pe teritoriul României talente la fel de mari, care vor primi în acest concurs şansa să se exprime.” …
În cele ce urmează vă voi prezenta debutul unui talent românesc pe o scenă norvegiană.

[caption id="attachment_29507" align="aligncenter" width="150" caption="Romii "relocaţi" locuiesc in aceste casele modulare din vecinătatea rampei de gunoi "][/caption]
Situaţia comunităţii „relocate” în casele modulare, ignorată de autorităţi şi tratată cu indiferenţă (sau chiar antipatie) de o mare parte a populaţiei, a rămas în atenţia societăţii civile. Dezbaterea organizată în luna ianuarie de Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială de la Universitatea Babeş-Bolyai în colaborare cu Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire a stârnit şi interesul tinerilor arhitecţi de la AreaCub Association, CoopCluj şi Superbia, care au imaginat un proiect temerar: construirea unor locuinţe sociale noi, care respectă standardele impuse de Legea locuinţei, amplasate în diferite zone ale Clujului şi în localităţile limitrofe. Proiectul nu poate demara pentru că nici primăria Clujului şi nici a localităţilor limitrofe nu dispun de teren liber construirea de locuinţe sociale. Terenul trebuie cumpărat. Cu bani. Nici comunitatea de romi exilată la groapa de gunoi şi nici societatea civilă voluntară nu au bani. Şi totuşi ei spun cu încredere: “Împreună vom reuşi!”

Iubiţi şi câinii maidanezi

Zilele acestea m-a lovit aşa, ca o viziune, imaginea bieţilor marinari de pe fregata Regele Ferdinand, care freacă puntea, de zor, pregătind vasul pentru misiunea de patrulare, din largul coastelor libiene, în care preşedintele Băsescu a anunţat că îi va trimite. Mai au vreo 20 de zile şi pleacă la război. De fapt, în patrulare. Deşi, problema are gravitatea ei, am surâs înţelegător.

Auspiciile sub care începea biografia politică a celui care, printr-un efort excepţional al voinţei, avea să introducă ţara sa în arhitectura politică a Europei Luminilor, aproape împotriva cursului istoriei, erau dintre cele mai nefavorabile. Succesiunea contestată a ţarului Alexei Mihailovici expunea statul pe care acesta din urmă reuşise să-i confere o relativă stabilitate instituţională şi mai ales îi asigurase o poziţie solidă în relaţiile de putere din regiune, pericolului unei dezintegrări rapide, amintind de Vremurile Tulburi, sub impactul activizării forţelor nemulţumite de compromisul între tradiţie şi inovaţie, care, cu excepţia unor cezuri revoluţionare, a reprezentat dealtfel o permanenţă în istoria ruşilor.

Inceputul lunii aprilie aduce in regiunea Quebecului, odata cu topirea zapezii o noutate gastronomica, specifica si de sezon: mancaruri avand ca ingredient principal feriga abia mijita si semanand mai degraba cu o cochilie verzuie.

Acolo unde toamna nici frunzele nu-s frunze

Si gerul te subţie ca lama de cuţit

În iluminaţia orbitoare
Nimeni n-o să observe cum lacrimile îţi spală rimelul.

La Londra a fost anunțată formarea unui grup de contact care să coordoneze eforturile internaționale pentru găsirea unei soluții pentru Libia.

Miniștri din 35 de state și reprezentanți ai unor organizații ca ONU, Liga Arabă, Organizația Conferinței Islamice și Uniunea Europeană au convenit să continue presiunile, inclusive militare, asupra regimului Gaddafi până la respectarea rezoluțiilor ONU cu privire la Libia.